Preşedintele Klaus Iohannis a sesizat CCR asupra legii privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc

Klaus Iohannis a sesizat Curtea Constituţională a României (CCR) cu privire la legea care vizează organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc şi care prevede că doar 98,8% din taxele percepute pentru pentru obţinerea licenţelor şi a autorizaţiilor intră la bugetul de stat, restul fiind distribuit către Comitetul Olimpic şi Sportiv Român şi Comitetul Naţional Paralimpic.

Este vorba despre legea pentru modificarea şi completarea art. 13 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc şi pentru completarea art. 202 alin. (3) din Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, informează Administraţia Prezidenţială.

Actul normativ prevede că numai 98,8% din taxele percepute pentru obţinerea licenţei şi a autorizaţiei de exploatare a jocurilor de noroc, precum şi din celelalte taxe prevăzute în ordonanţa de urgenţă constituie un venit la bugetul de stat, iar restul de 1% se constituie ca venit al Comitetului Olimpic şi Sportiv Român şi 0,2% ca venit al Comitetului Naţional Paralimpic. Această propunere de modificare se face prin derogare de la dispoziţiile alin. (2) al art. 30 din Legea nr. 69/2010 a responsabilităţii fiscal-bugetare, care prevede că „prealocarea unor sume bugetare cu destinaţie specială unor ordonatori principali de credite sau unor sectoare nu este permisă. Alocările de fonduri bugetare pentru ordonatori principali de credite sau sectoare pot fi făcute doar prin proiectul anual al bugetului”.

Astfel, în sesizarea făcută de preşedintele Klaus Iohannis se arată că taxele respective nu sunt alocate în integralitate ca venituri bugetare, bugetul de stat fiind, în acest mod, diminuat cu sumele alocate direct Comitetului Olimpic şi Sportiv Român, respectiv Comitetului Naţional Paralimpic. Mai mult, prin această reglementare, anumite procente din veniturile bugetare obţinute ca urmare a perceperii acestor taxe sunt prealocate, în mod direct, unei cheltuieli extrabugetare, ca venituri pentru cele două entităţi, cu statut juridic de asociaţie.

„Art. 10 al Legii nr. 500/2002, care stabileşte principiul unităţii bugetare, interzice la alin. (2) elaborarea de acte normative prin care se creează cadrul legal pentru constituirea de venituri care pot fi utilizate în sistem extrabugetar, cu excepţia cazurilor în care Guvernul aprobă înfiinţarea de activităţi finanţate integral din venituri proprii pe lângă unele instituţii publice sau schimbarea sistemului de finanţare a unor instituţii publice. Or, contrar acestor prevederi, legea transmisă la promulgare instituie cadrul juridic necesar utilizării respectivelor taxe bugetare în afara sistemului bugetar. Având în vedere statutul Comitetului Olimpic Sportiv Român şi al Comitetului Naţional Paralimpic, acestea sunt asociaţii, persoane juridice de drept privat, de utilitate publică, astfel că nu pot fi exceptate de la rigorile art. 10 alin. (2) din Legea nr. 500/2002.

Ţinând cont de toate aceste aspecte, considerăm că legea transmisă la promulgare intră în contradicţie cu principiile bugetare consacrate de art. 8 şi art. 10 din Legea nr. 500/2002, fiind afectată calitatea actului legislativ şi, în consecinţă, creând o stare de insecuritate juridică, respectiv o atingere a încrederii legitime a indivizilor în normele aplicabile. Inadvertenţa textelor legale mai sus amintite creează o situaţie obscură, în care destinatarii legii sunt lipsiţi de previzibilitatea normelor juridice, ceea ce afectează dreptul cetăţenilor la o interpretare universală a legislaţiei fiscal-bugetare. Acest lucru este de natură să afecteze existenţa şi respectarea principiilor legale şi constituţionale care impun o conduită unitară, neechivocă tuturor participanţilor la relaţiile fiscal-bugetare.

Prin modul defectuos de legiferare, soluţia legislativă adoptată de Parlament a creat o incertitudine juridică referitoare la existenţa şi respectarea normativă a principiilor legislative bugetare şi a principiului constituţional al universalităţii drepturilor şi a obligaţiilor, având în vedere că posibilitatea fiecărei persoane de a se conforma obligaţiilor legale şi de a beneficia de drepturile cuvenite este incertă din cauza contrarietăţii legislative create prin norma dedusă instanţei de contencios constituţional”, mai arată şeful statului în sesizare.