Portiţă pentru graţierea corupţilor

Legea privind amnistia şi graţierea unor pedepse a fost avizată, ieri, de Comisia pentru drepturile omului din Camera Deputaţilor.

Propunerea legislativă, care aparţine deputatului din partea minorităţilor naţionale Nicolae Păun şi deputatului PSD Mădălin Voicu, are ca obiect de reglementare amnistierea infracţiunilor pentru care Codul Penal sau legile speciale prevăd o pedeapsă privativă de libertate de până la 4 ani inclusiv sau amendă. De asemenea, legea prevede graţierea în întregime a pedepselor cu închisoare de până la 6 ani inclusiv şi a pedepselor cu amendă aplicate de instanţa de judecată, indiferent de modalitatea de executare a pedepsei dispusă de instanţă.

Proiectul prevede o serie de infracţiuni care ar fi exceptate de la graţiere, însă printe acestea nu se numără faptele de corupţie.  Prevederile legii nu se aplică „recediviştilor prin condamnări anterioare“. Comisia care a dat aviz este condusă chiar de către unul dintre iniţiatorii proiectului, deputatul Nicolae Păun.

Decizia privind acordarea unui aviz favorabil pentru această propunere legislativă a fost luată cu patru voturi pentru, un vot împotrivă şi două abţineri.

CE PAŞI PROCEDURALI URMEAZĂ
Pentru a intra în vigoare, însă, proiectul de lege mai are de parcurs o serie de etape procedurale. Avizul emis de Comisia pentru drepturile omului are caracter consultativ  şi va fi transmis Comisiei Juridice care va facea raportul de fond. Documentul întocmit de Comisia juridică va fi transmis plenului Camerei Deputaţilor, care este for decizional în cazul acestei legi.

Proiectul fusese iniţiat de cei doi deputaţi în perioada în care fostul prim-ministru Adrian Năstase se afla în închisoare, condamnat pentru corupţie, ceea ce a alimentat speculaţiile conform cărora USL intenţiona să îl scape de pedeapsă pe fostul premier.

Deputatul Nicolae Păun a susţinut, însă, că proiectul nu îi vizează pe Adrian Năstase şi George Becali, şi că niciunul dintre cei doi nu ar beneficia de prevederile actului normativ. Legea a fost, însă, respinsă, pe 22 mai, prin vot în plenul Senatului, după ce 84 de senatori au votat împotrivă.

Proiectul prevede o serie de 28 de infracţiuni care ar fi exceptate de la graţiere, printre care omorurile sau violurile. Printre argumentele prezentate în favoarea legii, cei doi deputaţi au invocat faptul că închisorile sunt supraaglomerate şi statul cheltuieşte foarte mulţi bani cu deţinuţii.