Poate fi oprit să candideze Călin Georgescu? Explicațiile unui expert în drept constituțional

Expertul în drept constituțional Bogdan Iancu susține că judecătorii Curții Constituționale ar avea motive serioase, legale, să invalideze candidatura lui Călin Georgescu. Totuși, decizia ar fi îngreunată și din cauză că ar risca să provoace nemulțumiri la nivelul societății.

Expertul în drept constituțional Bogdan Iancu explică, pentru „Adevărul”, că situația lui Călin Georgescu nu diferă de cea a Dianei Șoșoacă, a cărei candidatură la alegerile prezidențiale a fost invalidată de judecătorii CCR. Cu toate acestea, o decizie similară e greu de luat dintr-un motiv obiectiv. 

„În mod logic, având în vedere ce a argumentat Curtea la hotărârea în cazul Dianei Șoșoacă, logic ar fi ca și candidatura domnului Georgescu să fie invalidată pentru identitate de rațiune. (...) Dacă mă întrebați strict (...) aceleași raționamente se potrivesc și în cazul domnului Georgescu? Absolut. A făcut declarații care în mod clar contravin, nici nu încape vorba”, explică Bogdan Iancu.

Expertul în drept constituțional mai spune și că trebuie să ne uităm la hotărârea dată în cazul Dianei Șoșoacă, dacă a avut o bază convingătoare și dacă acele rațiuni au fost constituționale, amintind că acea decizie a fost luată cu o contra-opinie, cea a Iuliei Scântei.  

Cum ar putea să difere decizia CCR

Potrivit expertului, abordarea judecătorilor constituționali ar putea să se schimbe, fiind raportată la recenta opinie a Comisiei de la Veneția: „Comisia de la Veneția, mai precis grupul de lucru care a redactat raportul urgent, precizează la paragraful 63 că ineligibilitatea poate surveni în urma unei hotărâri de condamnare”. 

Raportul recent al Comisiei de la Veneția arată că o altă întrebare care se pune în cazul actual este dacă un candidat care a manipulat alegerile este exclus dintr-un nou scrutin.  Conform constatărilor Comisiei de la Veneția din 2009, nu a fost cazul în majoritatea statelor membre. Acestea fiind spuse, doar condamnarea penală a candidaților poate duce la o astfel de ineligibilitate.

Poziția Comisiei de la Veneția nu are însă un caracter obligatoriu. „Acest raport este desigur un instrument de soft law, opinia nu e obligatorie în drept constituțional românesc. CCR are însă posibilitatea să îl ia în considerare, cum a mai făcut-o cu alte rapoarte, în alte circumstanțe (de exemplu în 2012). Art. 20 din Constituția României prevede că, în materia drepturilor fundamentale ale omului, dreptul internațional se bucură de prioritate asupra dreptului intern. Clauza de salvgardare de la Art. 20 privește doar ipoteza în care dreptul intern garantează un nivel de protecție mai ridicat, nu unul mai scăzut. Repet însă că, așa cum știți, raportul e un instrument de ”soft law”. Atrag de asemenea atenția asupra faptului că grupul de lucru include juriști de mare anvergură, cu mare greutate în practică și în doctrină (Angelika Nussberger, Christoph Grabenwarter, Marta Cartabia). O eventuală hotărâre de validare ar putea fi argumentată, motivată, în sensul acesta”, mai spune Bogdan Iancu.

Riscul unei decizii CCR

În opinia sa, ideal ar fi însă ca Georgescu să fie învins la urne, în urma deciziei votanților. „Întrebarea este dacă ar fi bine să o facem. Nu cred că e bine ca asta să fie făcut, cred că domnul Georgescu trebuie învins la urnă, nu prin mijloace parajuridice, la limita extremă a dreptului constituțional. Este o hotărâre foarte problematică. Situația ca atare este foarte problematică, dar și hotărârea. Dacă e vorba de un calcul al probabilităților din rațiuni pur instrumentale, ne putem gândi că de la acea hotărâre a pornit toată această situație în care ne aflăm acum”, a mai punctat expertul. 

Ieșirea din actuala situație ar trebui să vină astfel tot de la CCR: „Nu susțin că asta ar trebui să facă CCR. Poziția mea, deja publică, este că hotărârea nr. 2 din 5 octombrie 2024 (celebra „cauză Șoșoacă”) a fost/este una catastrofală. Cel mai probabil, ne-a adus unde suntem acum. Cum ieșim din această dilemă va decide tot Curtea”, evidențiază Iancu.

Potrivit expertului, o decizie de invalidare poate duce din nou la o situație complicată. „Mai întotdeauna acest tip de hotărâre duce la situații complicate. Nu știu să existe vreo situație în care astfel de instrumente au fost folosite cu succes și au stabilizat democrația. (...) Este o nemulțumire, frustrarea e legitimă, rațiunile sunt subțirele”, mai spus expertul.

De ce ar putea fi invalidată candidatura 

Invalidarea candidaturii Dianei Șoșoacă a fost motivată de judecătorii CCR, în baza declarațiilor sale anterioare, argumentând că „dreptul de a fi ales nu are un caracter absolut, putând fi supus unor limitări”, iar candidatul trebuie să îndeplinească condițiile din jurământul de credință și înainte de acesta, elementele cuprinse în jurământul de credinţă fiind condiții de eligibilitate pentru candidatură. 

La fel ca în cazul Dianei Șoșoacă, și candidatul independent Călin Georgescu a promovat discursul legionar, lucru pedepsit prin lege. De la scrutinul de anul trecut candidatul a vorbit inclusiv despre o împărțire a Ucrainei, declarațiile sale bifând tot mai mult ideile folosite anterior de Diana Șoșoacă.

„Ucraina e un stat inventat, nu există”, a spus recent Călin Georgescu referitor la statul vecin invadat de Rusia. Candidatul a continuat cu o posibilă „împărțire” a teritoriilor statului. Afirmațiile sale contravin nu doar normelor internaționale și principiilor Uniunii Europene, și Constituției României.

Mai mult, în 2022, când a fost numit președinte de onoare al Alianţei pentru Unirea Românilor (AUR), procurorii au deschis un dosar penal în urma unor declarații publice ale lui Călin Georgescu. El afirma atunci, la un post de televiziune, că liderul legionar Corneliu Zelea Codreanu şi Ion Antonescu au făcut „şi fapte bune” și că nu poate să aibă păreri „faţă de martiri”. 

Georgescu a fost exclus la acel moment de partidul AUR, dosarul a fost însă clasat pe motiv că fapta nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârşită cu vinovăţia prevăzută de lege, procurorii invocând faptul că legislația „nu este adaptată la realităţile faptice”.