Planul de măsuri propus de AUR, desființat de un economist: Bate în toate direcțiile doar pentru popularitate
0Partidul condus de George Simion a refuzat să meargă la noile consultări convocate de președintele Nicușor Dan. În schimb, a propus public un plan de măsuri pentru depășirea crizei bugetare și politice. Analistul economic Bogdan Glăvan atrage atenția însă că pachetul prezentat de AUR nu prezintă decât măsuri fără substanță.
AUR a refuzat din nou să meargă la discuțiile convocate de președintele Nicușor Dan la Cotroceni. Liderii formațiunii și-au exprimat însă nemulțumirile față de măsurile propuse de partidele pro-europene și discuțiile apărute în spațiul public.
„Racul, broasca și cu știuca se închină la satana și spun că Simion e de vină”, a scris ironic George Simion pe Facebook. La rândul său, prim-vicepreședintele AUR, Marius Lulea a criticat dur liderii formațiunilor pro-europene. „Creșterea TVA-ului, a impozitelor pe profit, dividende, cifra de afaceri, muncă sau pensii NU este acceptabilă. Înainte de a pune biruri pe români, tăiați risipa bugetară! Partidele "pro-europene" se comportă ca niște tâlhari de drumul mare. Victima? Poporul român”, a scris Marius Lulea pe Facebook.
AUR a propus însă un plan în 12 puncte pentru depășirea crizei bugetare și politice, între care reducerea numărului de parlamentari la 300 (o propunere pusă pe masă des de mai mulți lideri politici în contextul campaniilor electorale), reducerea cu 15% a cheltuielilor bugetare în 2 ani, restrângerea Guvernului la 12 ministere, reducerea la jumătate a taxării muncii pentru salariile mici sau desființarea, prin lege, a tuturor portițelor de optimizare fiscală.
De asemenea, partidul propune și simplificarea legislației fiscale: TVA 0% pentru produsele și serviciile de bază, CASS pentru pensiile mai mari de 5000 de lei, CASS plafonat pentru chirii, pentru dobânzi bancare și pentru câștigurile de pe piața de capital, TVA de 19% pe toate livrările de produse prin platformele de e-commerce, taxa de solidaritate aplicată companiilor din energie - 1% suplimentar din cifra de afaceri, precum și creșterea până la 15% a redevențelor miniere și petroliere și dublarea concesiunii pe serviciile publice comunale.
În plus, propunerile prevăd ca ajutoarele de stat pentru corporații să nu mai fie acordate sub forma unor sume nerambursabile sau a unor garanții de stat, încetarea contribuției financiare și logistice a României la continuarea războiului din Ucraina, indexarea pensiilor conform legii, reformarea sistemului de pensii speciale, aplicarea taxării inverse pentru TVA.
Partidul propune și anularea legii de închidere de la 1 ianuarie 2026 a centralelor pe cărbune. Asta deși ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a anunțat deja în discuțiile de la Bruxelles că închiderea capacităților pe cărbune în 1 ianuarie 2026 nu este fezabilă.
„E un program cu diverse lucruri care sunt contradictorii” - Bogdan Glăvan, analist economic
„Sunt măsuri care bat în direcții diferite. Adică, dacă aș privi acest program ca pe o mașină, ca pe un automobil, aș spune că cele două faruri bat unul în copaci și altul complet în partea cealaltă. Deci, bazele sunt diferite. Pe de-o parte, se vorbește de reducerea de cheltuieli ale statului, ceea ce sigur că este un rezultat pe care trebuie să-l urmărim. Pe de alta parte, avem propuneri de reducere a taxelor, avem și propuneri de creștere a taxelor, astfel încât este un program care nu merge coerent într-o direcție. Aceea a consolidării bugetare. E un program cu diverse lucruri care sunt contradictorii. Acum, dincolo de observație asta generală, faptul că acest program este inconsistent vine și din importanța semnificativ foarte diferită a celor 12 puncte”, explică analistul economic Bogdan Glăvan.
Economistul punctează că cele 12 măsuri nu urmăresc un plan, ci sunt mai degrabă „puse acolo doar pentru a câștiga puncte în ochii publicului”.
„De exemplu reducerea numărului de parlamentari. Reducerea numărului de parlamentari trebuie gândită din altă perspectivă, nu din perspectiva economiei bugetare. Considerentele, motivele care trebuie să stea la baza restructurării Parlamentului sunt cu totul altele. Nu economia bugetară”, mai explică Bogdan Glăvan.
În privința scăderii cheltuielilor cu 15%, analistul subliniază că este de fapt un obiectiv și un deziderat cu care „se laudă” toți politicienii, însă nu prezintă și un plan de măsuri: „O altă observație este asta. Oricine poate să zică scădem cheltuielile. Și oamenii ăștia care discută acum la Cotroceni, așa de trei săptămâni, și ei, cu asta merg în gură, permanent. (...) Dar după 3 săptămâni nu au fost în stare să vină cu un pachet de măsuri, care, cuantificat, să ducă la așa ceva. (...) Oamenii vor, în mod covârșitor, ca statul să fie mai suplu, să se reducă risipa și e foarte ușor să semnalizezi și tu. De fapt, este o demagogie pură. Pentru că nimeni din acești politicieni nu spune ce face concret și înseamnă că nu vrea, de fapt”.
Referitor la reducerea taxării muncii, analistul economic mai subliniază că măsura propusă de AUR „vine și scade baza de impozitare și introduce iarăși o discriminare și o dublă măsură”, în contextul în care „impozitarea bugetară trebuie să aibă la bază principiul acesta al uniformizării taxării”.