Planul B al Opoziţiei: alegeri anticipate

PNL şi PSD pregătesc scenariul politic pe care vor să-l pună în practică după moţiunea de cenzură. Demersul celor două partide se anunţă dificil în condiţiile în care Constituţia prevede o procedură complicată pentru declanşarea anticipatelor.

Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a declarat, la Realitatea TV, că este nevoie de alegeri anticipate atât parlamentare, cât şi prezidenţiale pentru că guvernarea şi majoritatea actuale „au fost construite prin forţare de către unul şi acelaşi personaj care e preşedintele". Antonescu a adăugat că doar alegerile înainte de termen ar genera soluţii politice „sănătoase şi de durată".

Ponta se consultă cu social-democraţii

Ideea anticipatelor este îmbrăţişată şi de social-democraţi. Cu câteva zile înainte ca Antonescu să aducă în discuţie anticipatele, liderul PSD, Victor Ponta, preciza pentru „Adevărul" că va discuta cu acesta despre strategia de urmat pentru provocarea alegerilor mai devreme. Ieri, Ponta şi-a nuanţat afirmaţiile. „Eu mă sfătuiesc cu colegii mei la şedinţa Biroului Permanent şi după aceea avem o reacţie. (...) Acuma, în fiecare week-end fiecare declară orice. Nu mă apuc să comentez, că nu e chestie serioasă", a spus Ponta referindu-se la declaraţia şefului liberal. Alţi doi lideri importanţi ai PSD se pronunţă însă ferm pentru anticipate. Este vorba despre secretarul general Liviu Dragnea şi despre preşedintele Consiliului Naţional, Adrian Năstase. Acesta scria recent pe blogul personal că PSD mai are nevoie de doar opt voturi pentru a obţine în Parlament o majoritate cu care să doboare Guvernul şi să forţeze alegerile înainte de termen. „Anticipatele pot aduce în fruntea ţării o nouă majoritate care să nu mai fie dominată de PDL", se arăta optimist Năstase.

Şansele Opoziţiei de a-şi pune în aplicare planul cu privire la anticipate sunt însă reduse din cauza prevederilor Constituţiei. Scenariul ar putea fi pus în practică dacă Opoziţia ar reuşi nu doar să dea jos Cabinetul Boc, ci să respingă alte două formule guvernamentale propuse de preşedinte.

Legea fundamentală stabileşte că, „după consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, preşedintele României poate să dizolve Parlamentul dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură".

Procedura este şi mai complicată în cazul anticipatelor pentru Preşedinţie deoarece, pentru a fi organizate, este nevoie de suspendarea şefului statului şi apoi de demiterea acestuia printr-un referendum care să fie validat de majoritatea alegătorilor.

Toamnă grea pentru Guvern

Cabinetul condus de Emil Boc va trebui să facă faţă la toamnă moţiunii de cenzură prin care Opoziţia speră să-l doboare. Social-democraţii au anunţat deja că pe parcursul verii vor încerca să strângă cele opt voturi de care mai au nevoie pentru a da jos Executivul. Guvernul va trebui să treacă şi de restructurarea cerută de preşedintele Traian Băsescu, care a impus un termen-limită: 1 septembrie.