Pensiile speciale ale aleşilor locali, monedă de schimb pentru mobilizarea electoratului. Veniturile, amânate de la an la an. Cum s-a ajuns aici
0Plata pensiilor speciale ale aleşilor locali va fi amânată al treilea an consecutiv de guvernanţi. Tergiversarea readuce în discuţie folosirea acestora ca momeală electorală, interesul pentru plata lor remarcându-se mai ales în apropierea alegerilor.
Pensiile speciale ale aleşilor locali vor fi prorogate cu un încă un an, anunţul fiind făcut preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, dar şi de reprezentanţi ai conducerii PNL. Florin Roman, vicepreşedinte PNL, a subliniat că aceste venituri, încă neintrate în plată, vor mai fi amânate un an, dar şi că Guvernul pregăteşte îngheţarea salariilor demnitarilor, adică deputaţi, senatori, miniştri, secretari de stat şi alţi reprezentanţi ai Executivului.
Amânarea pensiilor pentru aleşii locali se înscrie într-o succesiune de gesturi ale majorităţilor parlamentare care, indiferent de culoare, doar le-au promis acestora că vor beneficia şi ei de pensii speciale, dar de fiecare dată au apărut probleme pe parcurs. Guvernanţii nu vor să renunţe definitiv la aceste venituri, aceştia sunt cei care mobilizează electoratul, în special în zonele rurale.
PSD, UNPR, PNL şi UMDR au adoptat, la finalul lui 2015, când la Palatul Victoria era Guvernul Cioloş, pensiile speciale pentru aleşii locale. Legea a fost atacată la CCR şi declarată neconstituţională. PSD, condus de Liviu Dragnea, a mai adoptat o dată iniţiativa în primăvara lui 2016, cu câteva săptămâni înainte de alegerile locale, însă fără a ţine cont de recomandările Curţii Constituţionale, aşa că rezultatul era previzibil, când Guvernul Cioloş a sesizat din nou CCR.
Deciziile CCR, ignorate
În deciziile CCR care au declarat neconstituţionale pensiile speciale pentru aleşii locali, magistraţii explicau faptul că nu pot avea loc discriminări în interiorul aceleiaşi subcategorii de persoane „alese de corpul electoral”. Mai precis, potrivit judecătorilor, ar fi trebuit ca pensiile să fie acordate şi consilierilor, nu doar primarilor, viceprimarilor şi conducerilor consiliilor judeţene.
Al treilea eşec privind pensiile speciale a avut loc odată cu adoptarea, în 2018, a Codului Administrativ de către Parlament, care a picat la testul CCR, inclusiv pentru neconstituţionalitatea acestor venituri „discriminatorii”. Cu toate că existau deja două decizii CCR în care erau oferite argumentele pentru soluţia pensiilor speciale, parlamentarii tot defectuos au pregătit legea. Aşa că, până la urmă, în 2019, Guvernul Dăncilă a adoptat Codul Administrativ prin ordonanţă de urgenţă. Avocatul Poporului, Renate Weber (provenită din ALDE), a atacat la CCR Codul, însă pentru motive extrinseci, adică forma aleasă pentru adoptare. Judecătorii CCR au considerat că nu sunt probleme cu Codul Administrativ, aşa că în 2020 urma să fie pentru prima dată intrate în plată pensiile speciale pentru aleşii locali. Însă după tergiversările PSD au urmat cele ale PNL, partid care are, la rândul său, mii de aleşi locali. Guvernul Orban a fost primul care a prorogat pensiile speciale, iar exemplul a fost urmat şi de Florin Cîţu. Acum, la rând a ajuns Nicolae Ciucă.
Justificarea pensiilor speciale
Un argument în justificarea instituirii pensiilor speciale pentru aleşii locali era faptul că aceştia nu plătesc contribuţii, ceea ce i-ar fi afectat la pensia finală, aşa că era nevoie de un venit compensatoriu. Surse din administraţia publică au precizat pentru „Adevărul” că toţi aleşii locali plătesc contribuţii pentru pensie, salariu şi de sănătate, la fel ca orice persoane angajată prin contract de muncă. Mai mult, contribuţii sunt plătite inclusiv de consilieri locali şi judeţeni, chiar dacă aceştia primesc sume mult mai mici pentru prezenţa lor la şedinţele de consiliu local sau judeţean, adică 10% din indemnizaţia pe are o primeşte primarul sau preşedintele de Consiliu Judeţean.
Reforma pensiilor, anul viitor
Preşedintele PNL, Florin Cîţu, a anunţat că Guvernul şi majoritatea parlamentară trebuie să conlucreze pentru reforma pensiilor, astfel încât să fie gata anul viitor, deoarece în promisiunile din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă este şi aceea că până în 2023 reforma este implementată. „Deci, tot sistemul, toate pensiile, pensiile speciale, de serviciu, vor trece pe sistem de contributivitate şi atunci se rezolvă această problemă pentru toate aceste categorii”, a declarat Florin Cîţu. Până în prezent, doar pensiile speciale ale parlamentarilor au fost desfiinţate, iar acest lucru a avut loc în luna februarie.