Partidele Coaliției „au cântat“ pe voci diferite pe tema scandalului Bîstroe
0Partidele Puterii au avut mesaje diferite pe tema scandalului generat de lucrările de adâncire făcute pe Canalul Bîstroe, PSD fiind cel mai dur față de autoritățile ucrainene, UDMR mustrând și ea statul vecin, în timp ce PNL a pus accentul pe diplomație.
Numeroși membri ai PSD au ieșit la atac pe tema adâncirii Canalului Bîstroe fără a anunța partea română și cu încălcarea convențiilor internaționale. Problema era adâncirea canalului de la 3,5 metri la aproape 7 metri, pentru a permite și navelor cu tonaj mai mare să intre. Una din urmările directe ar fi afectarea faunei și florei.
Liderul de partid cel mai vocal a fost Marcel Ciolacu. „România nu permite sub nicio formă distrugerea Deltei Dunării! Lucrările de pe Canalul Bîstroe trebuie să înceteze acum. (...) Vreau să fiu foarte clar: minciunile, manipulările și minimalizarea problemei trebuie să înceteze”, a fost intervenția lui Ciolacu.
Acesta a fost completat de Sorin Grindeanu (ministru al Transporturilor), care a subliniat că una a vorbit partea română cu ucrainenii, adică să facă lucrări de mici dimensiuni, iar alta a făcut Kievul. Cu acuzații la adresa Ucrainei a venit și Mirela Furtună (deputată de Tulcea) și deputatul Ilie Toma. Furtună a vorbit de un „dezastru ecologic” în Deltă, din cauza dragării Canalului Bîstroe.
Tanczos Barna, responsabil la UDMR
În cazul UDMR, la scurt timp după primele declarații ale lui Grindeanu despre dragarea de pe canal, ministrul Mediului, Tanczos Barna, a precizat că instituția pe care o conduce va împiedica toate lucrările care ar afecta ecosistemul Deltei Dunării. Mult mai vocal a fost Sebastian Bodu, consilier al vicepremierului Kelemen Hunor (președintele UDMR), care a arătat că de fiecare dată când Ucraina s-a comportat într-un mod controversat (legea minorităților, probleme de corupție, iar acum Canalul Bîstroe) a încercat să minimalizeze problemele.
„Ucraina adoptă o lege împotriva minorităților naționale. Când statele care au minorități naționale (printre care și România) reacționează, Ucraina răspunde că prioritatea este războiul și o să se ocupe de chestiune după război. Ucraina este suspectată că, pe fondul unei „corupții endemice”, sifonează banii primiți din ajutoare financiare și SUA trimite experți să verifice. Ucraina răspunde că nu este endemic coruptă și că, oricum, chestiunea corupției ar trebui antamată după război. Ucraina reîncepe să dragheze în canalul Bîstroe, deși acest lucru i-a fost interzis. România alertează Comisia Europeană. Ucraina răspunde că reacția României este una în linie cu propaganda rusă”, a scris pe Facebook consilierul vicepremierului UDMR. De asemenea, ulterior a subliniat că e „frapantă” ideea că persoanele care ridică semne de întrebare privind acțiunile Kievului pe această teme sunt catalogate că ar simpatiza cu Moscova.
Liberalii și calea diplomației
La nivelul PNL, Nicolae Ciucă a dat asigurări că ministrul Afacerilor Externe gestionează situația și comunică direct cu omologul de la Kiev, Dmitro Kuleba. De asemenea, tot premierul a dat asigurări că MAE a făcut demersuri pentru a fi permisă deplasarea unor echipe tehnice din România, împreună cu reprezentanți ai autorităților ucrainene, pentru a face măsurători. Nu în ultimul rând, liberalii consideră că Guvernul a intervenit cum trebuie din punct de vedere diplomatic, prin chemarea ambasadorului Ucrainei la București, pentru explicații suplimentare.