Parlamentul „muşcă“ din atribuţiile Justiţiei
0Parlamentarii vor să primească probele din dosarele colegilor care urmează să fie arestaţi şi să emită hotărâri definitive şi obligatorii privind imunitatea parlamentară
Parlamentarii vor să îşi întărească posibilitatea de a contracara acţiunile justiţiei. Proiectul de modificare a Statutului senatorilor şi deputaţilor cuprinde o prevedere potrivit căreia ministrul justiţiei trebuie să trimită o serie de documente suplimentare atunci când cere arestarea, percheziţionarea sau reţinerea unui parlamentar.
Cererea trebuie să conţină probele din cazul respectiv, temeiul legal şi motivele concrete. O asemenea prevedere nu a existat, până în prezent, în statutul deputaţilor şi senatorilor. De asemenea, în proiect apare ideea că hotărârile Senatului sau ale Camerei, dar şi ale Birourilor Permanente, adoptate în materie de imunitate parlamentară sunt definitive, executorii şi obligatorii faţă de orice autoritate publică.
Mai mult, potrivit proiectului „Ministrul Justiţiei răspunde de executarea acestor hotărâri“. Parlamentarii încearcă, în acest fel, să evite posibilitatea redeschiderii unor cazuri pe care deja le-au închis, resping prin vot urmărirea penală.
În 11 septembrie 2012, Camera Deputaţilor a respins solicitările de aprobare a începerii urmăririi penale împotriva foştilor miniştri Laszlo Borbely şi Victor Paul Dobre. Ulterior, preşedintele Traian Băsescu a trimis Biroului Permanent al Camerei o solicitare de a fi rediscutate cazurile Borbely şi Dobre.
INCOMPATIBILII VOR AVEA DE ALES
Proiectul de modificare a Statutului senatorilor şi deputaţilor mai prevede şi alte modificări ce le vor da emoţii parlamentarilor cu probleme de incompatibilitate. Noul statut va prevede că, dacă în timpul mandatului de parlamentar ANI sesizează incompatibilitatea unui senator sau deputat, comisia de resort din Legislativ va face mai întâi un raport. În cazul în care se constată starea de incompatibilitate, parlamentarul va avea posibilitatea să opteze între funcţii.
Potrivit propunerilor din proiectul de modificare, deputatul sau senatorul care la data începerii mandatului se află în una dintre situaţiile de incompatibilitate prevăzute de Statut sau în alte legi speciale are la dispoziţie un termen de 15 zile pentru a notifica Biroul Permanent al Camerei din care face parte cu privire la starea sa de incompatibilitate. După expirarea acestui termen, deputatul sau senatorul va opta, în termen de 30 de zile, între mandatul de deputat sau de senator şi funcţia sau incompatibilă, alegând să demisioneze din funcţia pe care o doreşte.
Proiectul de modificare a Statutului parlamentarilor introduce, pentru prima dată, o sancţiune pentru aleşii aflaţi în conflict de interese şi în cazul cărora a fost emisă o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă, respectiv interzicerea participării la lucrări pentru maximum şase luni.
TRASEIŞTII RĂMÂN NEAFILIAŢI
Proiectul mai punctează faptul că aleşii care părăsesc grupul parlamentar din care fac parte devin neafiliaţi dacă nu se afiliază unui alt grup parlamentar şi nu îşi pot constitui grupuri parlamentare. Totodată, se propune ca grupurile parlamentare să se poată constitui din deputaţi, respectiv senatori, care au candidat în alegeri din partea aceluiaşi partid politic, a aceleiaşi formaţiuni politice ori alianţe politice, sau din deputaţi ori senatori care au candidat ca independenţi şi au fost aleşi. ;
Cine a lucrat proiectul
Proiectul a fost pregătit de Comisia pentru Regulament, condusă de deputatul PSD, Nicolae Vasilescu, fost membru PRM. Din comisie fac parte câte un reprezentant al fiecărui grup parlamentar. Este vorba de Daniel Fenechiu (PPDD) avocatul lui Dan Diaconescu, Mirel Taloş (PNL), Gabriel Andronache (PDL), Marton Arpad (UDMR), Aurelian Ionescu (PC), Ionel Stancu – minorităţi. Forma finală a modificărilor aduse Statutului senatorilor şi deputaţilor va fi convenită vineri, când se vor depune şi amendamente, va fi asumată de liderii de grup şi va deveni iniţiativă legislativă, urmând a intra în procedură pentru săptămâna viitoare.