Parlamentarii amputează atribuţiile Curţii Constituţionale

Comisia de revizuire a Constituţiei a eliminat ieri o prevedere din Legea fundamentală care le permitea judecătorilor de la Curtea Constituţională să se pronunţe asupra unor hotărâri ale Parlamentului

 Parlamentarii care se ocupă de revizuirea Constituţiei au eliminat ieri, la propunerea senatorului Tudor Chiuariu (PNL), o prevedere din articolul Legii fundamentale privitoare la  atribuţiile Curţii Constituţionale a României (CCR). Este vorba despre litera L, din Articolul 146,  care menţiona: „CCR îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de legea organică a Curţii“.

Eliminarea acestei prevederi atrage, printre altele, faptul că orice hotărâre a Parlamentului sau a uneia dintre cele două Camere nu va mai putea fi contestată la CCR. Senatorul Tudor Chiuariu a explicat pentru „Adevărul“ că eliminarea acestei prevederi a fost făcută la cererea expresă a CCR, făcută însă pe proiectul de revizuire a Constituţiei din timpul guvernării Boc.  „A fost o cerere expresă a Curţii în avizul dat proiectului de Constituţie promovat de domnul Băsescu ca să se scoată litera L şi, astfel, să nu mai existe posibilitatea ca, prin lege, să se extindă competenţele Curţii. Deci acestea vor rămâne reglementate numai prin Constituţie“, a explicat Chiuariu.

„LEGISLATIVUL VA DECIDE ÎN MOD DEFINITIV“

Specialiştii în drept constituţional sunt de părere că, prin ciuntirea atribuţiilor Curţii, Parlamentul urmăreşte să se transforme în singura putere în stat. „Curtea nu se va mai putea pronunţa asupra hotărârilor date de Legislativ. Astfel, Parlamentul va fi organul suprem, care va decide totul în stat. Parlamentul vrea să iasă de sub controlul Curţii şi să se transforme în singura putere din stat. Legislativul nu mai legiferează, ci va decide în mod definitiv. Practic, Parlamentul se va situa chiar şi deasupra Constituţiei. Deputaţii şi senatorii pot emite, în urma acestei prevederi, hotărâri neconstituţionale, pentru că acestea nu mai pot fi contestate la CCR“, a explicat Laura Ştefan de la ExpertForum pentru „Adevărul“.

ÎNCERCARE CU REPETIŢIE

Şi avocata Elenina Nicuţ este de părere că prin eliminarea acestei prevederi se încearcă restrângerea competenţelor Curţii, amintind că Parlamentul a mai încercat o dată acest lucru, dar fără sorţi de izbândă. „Parlamentul a mai avut o tentativă în acest sens, vara trecută, când a propus ca deciziile Curţii Constituţionale să fie întoarse în plen cu o majoritate de două treimi“, a explicat avocata Elenina Nicuţ pentru „Adevărul“.

Decizia luată ieri de Comisia de revizuire nu este încă definitivă. Forma actuală a Constituţiei revizuite mai poate fi schimbată în plenul Camerelor reunite, unde se va da votul final, iar parlamentarii pot susţine noi amendamente. Avocata Elenina Nicuţ s-a referit la un episod grav de anul trecut. Parlamentarii au mai încercat o dată să restrângă atribuţiile Curţii Constituţionale, în vara fierbinte a anului 2012.

Deputaţii au votat, în luna iunie a anului trecut, un proiect de lege prin care hotărârile Parlamentului nu mai puteau fi atacate la CCR. Curtea Constitutionala a decis însă, în luna septembrie, că hotărârile Parlamentului vor putea fi atacate în continuare, admiţând astfel o sesizare depusa de PDL.

PSD A VOTAT PRO-BĂSESCU

Parlamentul a respins marţi, cu 191 de voturi „ pentru“, 69 de „abţineri“ si 129 „împotrivă“, solicitarea preşedintelui Traian Băsescu privind organizarea unui nou referendum vizând reducerea numărului de parlamentari la 300. Senatorii şi deputaţii PSD au votat „pentru“ propunerea preşedintelui Băsescu, alături de PDL, în timp ce PNL a votat împotrivă. Grupurile parlamentare ale PPDD şi UDMR s-au abţinut la vot. Avizul dat de Parlament este unul consultativ, în consecinţă, preşedintele poate declanşa un nou vot popular.

PAŞII LEGISLATIVI

Proiectul de revizuire va primi astăzi votul final în Comisie, urmând să fie transmis Consiliului Legislativ, care se va pronunţa în maximum cinci zile. Apoi, procedura parlamentară prevede că documentul, împreună cu avizul Consiliului Legislativ, se transmite CCR spre analiză. Potrivit legii, Curtea
are termen 10 zile pentru a emite un punct de vedere asupra proiectului de revizuire.

Bloggerii adevarul. ro taxează noua Constituţie

Amendamentele scandaloase adoptate în ultimele zile de Comisia de revizuire a Constituţiei au stârnit interesul bloggerilor adevarul.ro. Cunoscutul jurnalist Să schimbăm Constituţia? Nu, mai bine oamenii!“, i-a taxat pe politicieni pentru modul în care respectă principiile constituţionale.

„Orice Constituţie este bună, atât timp cât respectă principiul separării şi controlului reciproc al puterilor şi prevede drepturile fundamentale, în acord cu documentele europene. Restul sunt amănunte. Problema e alta: în ce măsură politicienii, dar şi cetăţenii sunt dispuşi să se ghideze, în tot ceea ce fac, după principiile înscrise acolo“, aminteşte Nahoi.

„SE RELATIVIZEAZĂ ŞI CE E IMPERATIV“

Politologul Opinii esenţiale pentru Constituţia României (II). Despre referendumul consultativ“.

BUTUNOIU, NEÎNDURĂTOR
, consultant HR, nu are încredere în senatorii şi deputaţii care se ocupă de revizuirea Legii fundamentale. „Nu ştiu dacă printre politicienii de acum există vreunul căruia i-aş da să facă aşa ceva (n.r.- revizuirea Constituţiei), e foarte probabil că nu“, spune, pesimist, Butunoiu. 

Amendamente scandaloase

• Noua Constituţie nu mai permite poporului să iniţieze referendum de modificare a Constituţiei, ci doar alte referendumuri de interes naţional.
• Prin noua Constituţie, numărul deputaţilor nu poate depăşi 300, iar cel al senatorilor nu este precizat.
• După 23 de ani, stema ţării va fi reintrodusă pe drapelul naţional.
• Prin noua Lege fundamentală vor fi interzise „relele tratamente aplicate animalelor, conform legii“.
• Parlamentarii au mai votat un amendament la articolul 64, care prevede că „orice persoană de drept public, orice persoană juridică privată şi orice persoană fizică are obligaţia de a se prezenta, direct sau prin reprezentant legal, după caz, în faţa unei comisii parlamentare, în urma invitaţiei scrise primită din partea acesteia“. Astfel, magistraţii vor fi obligaţi să dea socoteală  în faţa senatorilor şi deputaţilor, deoarece amendamentul nu stipulează în ce calitate sunt chemate persoanele la audieri. Luni, parlamentarii au revenit şi au adăugat la acest articol următoarea precizare: „cu respectarea principiului separaţiei puterilor în stat.“ Însă, şi cu această formulare, parlamentarii le pot cere socoteală magistraţilor.
• Parlamentarii nu vor mai fi judecaţi direct de Curtea Supremă, ci, mai întâi, de instanţele inferioare.