Opoziţia critică declaraţiile controversate ale lui Viktor Orban de la Tuşnad. Ce spun USR şi AUR
0Partidele de Opoziţie, USR şi AUR, au avut reacţii dure după discursul anti-european purtat de Viktor Orban în România. Membrii AUR au condamnat lipsa de reacţie a Guvernului şi au cerut demararea unei anchete cu privire la meciul amical dintre Ungaria U18 şi Ţinutul Secuiesc U18, care a îmbrăcat tricourile Csikszereda pentru a fenta interdicţia impusă de Federaţia Română de Fotbal.
Membrii USR au subliniat că „mesajele anti-Ucraina şi NATO, în timp ce armata lui Putin bombardează, la doar câţiva kilometri de România, biserici, şcoli, spitale, teatre şi mall-uri, nu trebuie permise şi lăsate nesancţionate”, punctând că „este regretabil că teritoriul României a fost folosit ca platformă pentru teoriile rasiste ale lui Viktor Orbán, izvorâte din negura istoriei”. „Este datoria noastră să apărăm România în faţa forţelor iliberale care îşi doresc să copieze modelul maghiar. Locul României este în Uniunea Europeană, de partea statelor democratice, şi aşa trebuie să rămână”, a mai susţinut USR.
„Liderul din Ungaria Viktor Orbán a mai avut o ieşire antieuropeană şi antioccidentală. Şi, pe deasupra, a încercat să pervertească conceptul de pace şi să normalizeze agresiunea Rusiei asupra Ucrainei. Asemenea idei sunt ruşinoase pentru Europa modernă şi liberală”, a transmis într-un mesaj pe Twitter preşedintele USR, Cătălin Drulă.
AUR a condamnat lipsa de reacţie a Guvernului Ciucă, cerând anchetă „în urma meciului amical dintre Ungaria U18 şi aşa-zisa selecţionată a ţinutului secuiesc, care a îmbrăcat tricourile echipei Csikszereda pentru a fenta interdicţia impusă de Federaţia Română de Fotbal”. Preşedintele formaţiunii, George Simion a susţinut că România a ajuns un „sat fără câini”, în contextul evenimentelor de la Băile Tuşnad.
„Tot ce s-a întâmplat în weekend-ul care a trecut trădează o guvernare ineptă şi un stat aflat în disoluţie”, a transmis Simion, în timp ce liderul grupul AUR din Senat, Claudiu Tărziu a punctat că discursul şi acţiunile oficialilor maghiari din timpul vizitei private în România au fost „un exerciţiu efectiv de putere al Ungariei” pe teritoriul statului român, „care consolidează statutul de cosuveranitate a acestei ţări asupra Transilvaniei, în condiţiile în care statul român este complet absent”, dar şi că şeful Diplomaţiei române este „dator să facă precizări cu privire la caracterul vizitei şi protocolul încheiat cu partea maghiară”.