Numirea preşedintelui Curţii Supreme: PSD vrea ca Iohannis să semneze ca primarul
0PSD i-a tăiat puterea preşedintelui de a numi şefii Curţii Supreme, obligându-l pe şeful statului să accepte propunerile venite de la CSM. Totuşi, Klaus Iohannis va numi în continuare procurorii-şefi, asta dacă PSD nu se va răzgândi la votul din plenul celor două Camere. Însă toate modificările operate de „Comisia Iordache” la legile Justiţiei vor fi anulate dacă CCR va admite sesizarea de neconstituţionalitate ridicată de USR.
Şeful statului nu mai poate refuza, nici măcar o singură dată, propunerile venite din partea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) pentru şefia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), a decis Comisia parlamentară care dezbate legile Justiţiei, dominată de majoritatea PSD-ALDE. Legea actuală îi oferea lui Klaus Iohannis posibilitatea să refuze motivat propunerile venite de la CSM pentru funcţiile de preşedinte şi de vicepreşedinte ai Curţii Supreme. Practic, şeful statului va fi obligat să-i numească în funcţiile-cheie din Justiţie pe judecătorii propuşi de CSM, o instituţie în care se dau adesea lupte politice.
Iniţial, în proiectul de lege elaborat de ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, era prevăzut ca şefii Curţii Supreme să fie propuşi de CSM, iar Iohannis să poată refuza, o singură dată, motivat, propunerea. Opoziţia a susţinut varianta propusă de Tudorel Toader. „Ce vrem să facem din şeful statului? O simplă etichetă pe o uşă? Să-i reducem atributele, să-i răpim un minim drept de a refuza o singură propunere motivat? Pot fi diverse motive pentru care preşedintele poate refuza o propunere. În alte state, e un drept suveran şi discreţionar ca preşedintele să refuze. Aici e un drept cenzurat: preşedintele poate refuza doar o singură dată, motivat“, a spus deputatul PNL Cătălin Predoiu la dezbaterile din Comisia parlamentară condusă de Florin Iordache, autorul celebrei ordonanţe 13.
Numai că majoritatea PSD a ignorat propunerea făcută de Guvernul PSD şi susţinută chiar şi de Opoziţie, preferând să-i amputeze preşedintelui puterea de a refuza măcar o singură dată propunerile pentru Înalta Curte. Amendamentul, care ştirbeşte din puterea lui Iohannis, a fost propus chiar de CSM şi susţinut în Comisia parlamentară de Victor Alistar, ajuns membru al CSM din partea societăţii civile anul acesta, după un vot din partea Parlamentului. Victor Alistar a fost la un pas să ajungă ministru PSD în guvernarea Ponta. Faptul că Alistar a susţinut un amendament în numele CSM a fost taxat de judecătorul Ştefan Lucaciuc, purtătorul de cuvânt al CSM, care a declarat că Victor Alistar „nu are mandat să reprezinte instituţional instituţia“ în comisia specială pentru legile Justiţiei.
Preşedintele Klaus Iohannis a reacţionat de la Bruxelles, pe acest subiect. „Lucrurile trebuie clarificate şi trebuie lămurite şi o să mă implic constituţional, corect, în acest parcurs”, a declarat şeful statului.
Numirea procurorilor-şefi, la fel ca în prezent
În schimb, când vine vorba de numirea procurorilor-şefi (Parchetul General, DNA şi DIICOT), PSD nu s-a atins de puterea preşedintelui. Dar şi acest articol a fost dezbătut cu scandal. Deputata ALDE Steluţa Cătăniciu a propus ca Iohannis să fie eliminat şi din circuitul de numire al procurorilor-şefi, iar decizia să stea exclusiv în mâna CSM, exact pe modelul numirii şefilor Curţii Supreme. Numai că însăşi reprezentanta CSM în Comisia a susţinut că procurorii-şefi trebuie propuşi de CSM, dar numirea efectivă să stea în semnătura preşedintelui.
De asemenea, Guvernul, prin amendamentele lui Tudorel Toader, l-ar fi scos pe preşedintele ţării din procedura de numire a procurorilor-şefi. Rolul numirii ar reveni exclusiv CSM-ului. Numai că majoritatea PSD-ALDE a respins atât propunerea Steluţei Cătăniciu (deşi ea e un parlamentar din tabăra puterii), cât şi propunerea lui Tudorel Toader (deşi e ministrul susţinut de PSD-ALDE). De fapt, PSD nici nu prea avea de ales, căci, dacă ar fi schimbat procedura de numire a procurorilor, ar fi trebuit să trimită proiectul de lege Comisiei de la Veneţia - cel mai prestigios for european de drept constituţional - pentru un aviz consultativ. Numai că toată această procedură ar fi presupus timp, iar Liviu Dragnea a ordonat ca pachetul de reforme ale legilor Justiţiei să fie adoptat până la vacanţa parlamentară, adică în mai puţin de o lună.
Amendamentele UNJR
Preşedintele ţării a fost scos şi din procedura de numire a magistraţilor simpli, după ce au absolvit examenul de capacitate. Propunerea a venit de la Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR), fiind însuşită de deputata Steluţa Cătăniciu (ALDE) şi votată de aleşii majorităţii. „Preşedintele României, la un moment dat, poate refuza fără să poată fi controlat. Este o imixtiune în activitatea unui judecător“, a fost argumentul UNJR.
Printr-un alt amendament al UNJR se prevede că judecătorii şi procurorii nu pot fi lucrători operativi, ai vreunui serviciu de informaţii, aceştia urmând să completeze o declaraţie olografă pe propria răspundere în acest sens, care va fi verificată, alături de CSAT, şi de comisiile speciale parlamentare pentru controlul serviciilor de informaţii.
Dezbateri în van?
USR a contestat la CCR regulamentul de funcţionare a Comisiei parlamentare care dezbate legile Justiţiei, iar dacă magistraţii CCR vor admite sesizarea, toate modificările adoptate până acum vor fi nule, deci dezbaterile vor trebui reluate de la capăt. Deputatul USR Stelian Ion i-a cerut preşedintelui Comisiei, Florin Iordache, să amâne dezbaterile până la mijlocul lunii decembrie, când sesizarea USR va fi discutată de CCR. Însă aleşii PSD-ALDE s-au opus. Lucrările Comisiei vor continua, urmând ca noile modificări la legile Justiţiei să fie votate în Camera Deputaţilor în a doua săptămână din luna decembrie. Până la Crăciun, proiectul va trece şi de votul Senatului şi va ajunge pe masa preşedintelui pentru promulgare.