Nu avem cultură de securitate

Unul din trei români crede în conspiraţii, iar despre activitatea serviciilor se spun doar clişee. George Maior şi Iulian Fota observă lipsa culturii de securitate la români. Consilierul prezidenţial Iulian Fota crede că ar fi potrivite cursuri de intelligence (proce­du­­­ra de culegere de informaţii) în facultăţi şi lecţii de relaţii interna­ţionale în liceu.

Directorul SRI, George Maior, şi consilierul prezidenţial în chestiuni de apărare, Iulian Fota, au observat deopotrivă, la o dezbatere publică pe marginea Legii 298 (care prevede stocarea datelor din comunicaţiile realizate prin mijloace electronice), că nivelul discursului public în chestiuni de apărare este scăzut şi tributar clişeelor.

Pentru a exemplifica absenţa unui minim de cultură publică de securitate, Fota a vorbit despre faptul că o treime din români cred în teoria conspiraţiei, conform unui studiu al Colegiului Max Weber de la Cluj. Consilierul precizează că acest simptom este tipic societăţilor needucate.

Fota spune că, la noi, predilecţiei pentru teorii confuze, schemelor simpliste de explicare a lumii le cad pradă şi concepte serioase. De pildă, spune el, un concept lansat de George Bush, în 1991, privind Noua Ordine Mondială, la noi este înţeles în termeni oculţi, deşi acesta se referă la o ordine bazată pe drept. „Bombardăm lumea cu idei despre NATO şi UE, iar oamenii nu ştiu despre ce este vorba”, spune consilierul citat.

După părerea sa, ar fi benefice cursuri de intelligence în facultăţi sau de relaţii internaţionale, în ultimele două clase de liceu. El consideră că ar fi măsuri minime de îmbunătăţire a discursului public. „Nu avem think - tank-uri, nu există academicieni specializaţi pe relaţii internaţionale. Există vreun ONG care să fi publicat o strategie alternativă de securitate naţională?”, spune consilierul prezidenţial.

Serviciile secrete, învăluite în beznă

Zona cea mai populată de clişee este cea a serviciilor secrete. Iulian Fota spune că, la noi, mentalul public nu a asimilat ideea că serviciile secrete furnizează informaţii guvernului şi sunt cel mai adesea identificate cu moştenitoarele fostei Securităţi.

După părerea sa, acesta este un tip de clişeu, „o ţintă falsă, aruncată ori din nepricepere, ori din rea credinţă”. Consilierul arată că nu există nici o carte de specialitate despre activitatea de „intelligence” a serviciilor româneşti după 1989 şi nici studii despre conceptul comunităţii de informaţii.

Clişeele despre servicii sunt alimentate şi de faptul că aparţinem unei culturi mediteraneene a activităţii de intelligence. Spre diferenţă de Marea Britanie, unde slujba în serviciul secret este considerată o activitate aristocratică, în ţări ca Franţa şi Italia nu dă bine să se ştie că lucrezi pentru servicii.

Această cultură, de tip mediteraneean, a funcţionat şi în România, în perioada interbelică, spune Fota, dar a fost afectată de excesele Securităţii. Directorul SRI, George Maior, a declarat, la aceeaşi dezbatere, că în privinţa SRI „calitatea dezbaterii este foarte scăzută”, limitându-se la aspecte de control.

Maior a precizat că „trecutul va apăsa întotdeauna”, dar a amintit că SRI a încercat să transfere arhivele fostei Securităţi, operând cel mai mare transfer de arhivă din fosta Europă de Est.