Noua găselniţă a binomului Dragnea–Tăriceanu pentru revizuirea sentinţelor

Comisia juridică din Senat a dat un aviz pozitiv pentru proiectul de lege iniţiat de Liviu Dragnea şi Călin Popescu-Tăriceanu, care prevede declasificarea hotărârii CSAT numărul 17/2005 privind combaterea corupţiei, adică documentul care stă în spatele protocoalelor încheiate între Serviciul Român de Informaţii şi Parchetul General, inclusiv cu DNA.

Potrivit unui articol al proiectului, în cauzele care au fost pronunţate hotărâri definitive şi în care au fost administrate probe prin mijloace tehnice speciale, cum e şi cazul interceptărilor, sunt supuse revizuirii, adică poate duce la o nouă judecată a dosarului.

Amendamente noi

„Persoanele care se consideră vătămate într-un drept ori într-un interes legitim, de efectele produse de documentele prevăzute la articolul 1 (n.r. - Hotărârea CSAT 17/2005) au posibilitatea, în termen de trei ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi, să se adreseze instanţelor competente pentru constatarea încălcării drepturilor şi libertăţilor fundamentale şi repararea prejudiciului suferit”, prevede modificarea adusă articolului 4, de unul dintre iniţiatorii proiectului, deputatul PSD Mircea Drăghici, modificare făcută în şedinţa de luni a Comisiei juridice. Termenul iniţial, în forma proiectul înregistrat la Senat, în care te puteai adresa instanţelor era de şase luni.

Pentru ca iniţiatorii să fie şi mai precişi în demersul lor final, adică acela de a putea contesta deciziile luate de instanţe, Drăghici a mai venit cu alt amendament, aprobat de colegii săi de coaliţie în şedinţa Comisiei juridice.

„Cauzele în care au fost pronunţate hotărâri definitive şi în care au fost administrate probe prin mijloace tehnice speciale, în perioada de existenţă a documentelor prevăzute la articolul 1 şi până la intrarea în vigoare a prezentei legi, sunt supuse revizuirii. Competenţa revine primei Instanţe care a soluţionat fondul cauzei“, arată noul articol al iniţiativei care trebuie să treacă de votul plenurilor atât în Senat, cât şi în Camera Deputaţilor.

De altfel, iniţiatorii văd în aceste protocoale sursa unor „grave abuzuri“ şi „încălcarea unor drepturi constituţionale ale persoanelor aflate în urmărirea penală sau inculpate în procese penale“, de parcă o conduită a cetăţeanului simplu nu ar fi fost respectarea legilor, astfel încât să nu se ajungă în instanţă.

Nemulţumirea lui Tăriceanu

Un alt iniţiator al legii, Tăriceanu, declara, luni, despre existenţa protocoalelor între serviciile de informaţii şi alte instituţii drept cea mai mare calamitate din ’90 încoace. „Nu cred că putem să avem, să discutăm despre o justiţie normală şi de stat de drept, atâta vreme cât există protocoale secrete între serviciile de informaţii şi instituţii din justiţie - cred că e cea mai mare calamitate din domeniul justiţiei, din 1990 încoace, cu care avem de-a face“, a declarat liderul ALDE, care a subliniat că aşteaptă ca proiectul de lege să ajungă lunea viitoare în plenul Senatului.