Nicușor Dan a atacat la CCR legea privind vânarea urșilor: de ce consideră legea abuzivă

Președintele Nicușor Dan cere Curții Constituționale să blocheze legea care permite vânătoarea a aproape 1.000 de urși în anul 2026. Șeful statului avertizează că uciderea în masă a animalelor, prin cote fixe stabilite de Parlament, încalcă regulile europene și poate aduce României sancțiuni uriașe. 

Nicușor Dan a trimis Curții Constituționale o sesizare de neconstituționalitate asupra Legii pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 81/2021 privind aprobarea metodelor de intervenție imediată pentru prevenirea și combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun asupra persoanelor și bunurilor acestora, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

Șeful statului susține că legea încalcă atât Constituția, cât și legislația europeană în materie de protecție a speciilor strict protejate.

Sesizarea vizează actul normativ prin care Parlamentul a aprobat, pentru anul 2026, eliminarea a 859 de urși la nivel de prevenție și 110 urși la nivel de intervenție, cifre semnificativ mai mari decât cele stabilite în 2024. Legea mai prevede modul de repartizare a cotelor pe județe și fonduri cinegetice, precum și regimul de proprietate asupra blănurilor și craniilor exemplarelor extrase.

„Apreciem că eliminarea urșilor prin aplicarea unor cote fixe de prevenție încalcă Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică (Directiva Habitate). În lipsa unor justificări științifice detaliate și evaluări periodice ale populației de urși în arealul de referință se încalcă norma europeană în ceea ce privește situațiile de excepție în care exemplarele dintr-o specie de faună sălbatică protejată, de interes european, pot fi extrase. Nivelul de prevenție concretizat în vânătoare anuală planificată, ar putea fi considerat o măsură disproporționată, dacă nu se demonstrează științific că populația de urs brun este excesiv de numeroasă și că alte soluții de păstrare a echilibrului ecologic și siguranței populației nu sunt suficiente, se arată în sesizarea de neconstituționalitate.  

Documentul subliniază că derogările privind extragerea speciilor protejate trebuie să fie excepționale, individualizate și justificate punctual, nu transformate într-un mecanism anual automat.

„Directiva Habitate impune o verificare a faptului că nu există alternative satisfăcătoare înainte de a trece la eliminarea urșilor, iar obligația respectării acestei condiții nu apare explicit în legea criticată”, se mai arată în sesizare

Președintele invocă trei teste obligatorii impuse de dreptul european:

- Testul motivului specific – extragerea trebuie justificată punctual, nu prin cote generale.

- Testul alternativei satisfăcătoare – statul trebuie să demonstreze că măsurile non-letale (garduri electrice, relocare, gestionarea deșeurilor etc.) au fost aplicate și s-au dovedit insuficiente.

- Testul stării de conservare favorabile – extragerea nu poate afecta populația speciei pe termen lung.

În lipsa acestor analize, România riscă o procedură de infringement, se arată în sesizare:

„Curtea de Justiție a UE a stabilit în Cauza C-674/17 că derogările trebuie să treacă testul lipsei unei alternative satisfăcătoare și cel al menținerii stării de conservare favorabile. Or, prin stabilirea unor „cote de prevenție” automate, prin legea dedusă controlului de constituționalitate, se elimină analiza obligatorie „caz cu caz” și se ignoră aplicarea prioritară a metodelor non-letale pentru eliminarea conflictelor om-urs, expunând România unei proceduri de infringement iminente”.

Parlamentul, acuzat că a preluat atribuții ale Executivului

Președintele susține că legea încalcă și principiul separației puterilor, deoarece stabilește direct cote de intervenție și prevenție, o competență care, potrivit legislației și jurisprudenței europene, aparține Ministerului Mediului, nu Parlamentului.

Actul normativ ar transforma o decizie tehnică – acordarea derogărilor pentru o specie protejată – într-o decizie politică, lipsită de analiza științifică obligatorie.

Președintele critică lipsa clarității și previzibilității legii

Sesizarea invocă și încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituție, arătând că legea nu stabilește criterii clare pentru evaluarea populației de urs, nu menționează metodele alternative analizate și nu justifică impactul asupra conservării speciei.

Practic, președintele solicită Curții Constituționale să declare legea neconstituțională, argumentând că: încalcă obligațiile României ca stat membru UE, afectează dreptul la un mediu sănătos, încalcă principiul separației puterilor și transformă o derogare excepțională într-un mecanism permanent de vânătoare.

„Legea criticată inversează logica art. 16 alin. (1) din Directiva Habitate în sensul în care măsura letală este tratată ca instrument principal de management al speciei, iar nu ca ultimă soluție”, se mai arată în sesizare.