Monstruoasa coaliţie

Dacă preşedintele PRM, C.V. Tudor, şi parlamentarii săi nu ar fi urlat şi fluierat cât i-au ţinut bojocii pe toată durata discursului lui Traian Băsescu privind condamnarea comunismului, ar

Dacă preşedintele PRM, C.V. Tudor, şi parlamentarii săi nu ar fi urlat şi fluierat cât i-au ţinut bojocii pe toată durata discursului lui Traian Băsescu privind condamnarea comunismului, ar fi fost cu adevărat o surpriză în Parlamentul României. Extracţia politică a fostului naţionalism-comunism în democraţia românească de astăzi nu putea avea o altă formă de manifestare. Surpriza vine din altă parte. Concluziile comisiei Tismăneanu au trezit furia contestatară a unei zone din "societatea civilă" care a desfiinţat raportul pe criterii dintre cele mai diverse, puse cu furca la un loc, în ideea că, adunând adevăruri cu frânturi de adevăr la care se mai adaugă condamnări pe bază de origine socială, se ajunge la concluzia potrivit căreia declaraţia preşedintelui Băsescu rămâne o foaie de hârtie călcată în picioare în circul politic fără sfârşit al politicii de la Bucureşti. Raportul Tismăneanu este criticabil, fie că este prea sărac, fie că are prea multe pagini. Important este că regimul comunist a fost condamnat în natura lui - caracterul ilegitim, criminal şi, nu în ultimul rând, anti-românesc. Dar fractura din societate va rămâne nevindecată. O bună parte a populaţiei nu acceptă condamnarea comunismului privind asemenea abordări ca o insultă la adresa propriului trecut. Este explicabil şi de înţeles. Inexplicabilă rămâne monstruoasa coaliţie dintre duşmanii "civici" ai raportului Tismăneanu şi martorii cu fluiere ai lui C.V. Tudor care, iată, s-au reunit pe aceleaşi baricade.