Menţinuţi în funcţii publice, suspendaţi de la partid: cum mimează partidele sancţionarea liderilor certaţi cu legea
0Promovat în timpul campaniilor electorale, criteriul integrităţii politicienilor ajunge să fie mimat de marile partide, când trebuie să îndepărteze lideri care sunt certaţi cu legea, cum sunt Ionel Arsene, Costel Alexe sau Eugen Pîrvulescu.
Poziţionarea lui Marcel Ciolacu faţă de cazul Ionel Arsene (preşedinte al PSD Neamţ şi CJ Neamţ), despre care a sugerat că se va autosuspenda din funcţiile politice, arată din nou cum marile formaţiuni evită să tranşeze problemele de integritate cu liderii din teritoriu, dacă nu sunt presaţi de vreun context electoral, în care să piardă voturi. Ionel Arsene, condamnat în primă instanţă la opt ani şi patru luni pentru trafic de influenţă, este invitat să facă un pas în spate, date fiind controversele privind prăbuşirea unui pod rutier în judeţul Neamţ.
„Din punct de vedere politic, am vorbit cu domnul Arsene, nu ştiu cine are implicarea mai multă cu adevărat. Consiliul Judeţean este beneficiar, dar nu cel care urmăreşte fazele nici de proiectare, nici de expertiză. Şi eu cred că domnul Arsene are maturitatea politică – eu ştiu că este un bun coleg – şi în perioada anchetei cred că o suspendare a dânsului din funcţia de preşedinte al PSD-ului de la Neamţ ar detensiona acest moment, până când vin rezultatele anchetei”, a precizat Ciolacu. Aşadar, presiunea vine de la situaţia tensionată de moment, nu din cauza problemelor de integritate ale lui Arsene. De altfel, anterior, şeful PSD a menţionat că o decizie privind liderul CJ Neamţ ar urma să fie luate în conducerea extinsă, dar decizia n-a venit în două luni de la condamnarea în primă instanţă.
Lista problemelor de la PNL
Situaţia PSD nu e singulară. În celălalt mare partid al Coaliţiei, PNL, sunt mai mulţi lideri locali în care formaţiunea doar a mimat că îi pedepseşte, iar uneori chiar i-a recompensat cu demnităţi şi mai mari. Foştii lideri ai PNL Iaşi, Costel Alexe (şeful CJ Iaşi) şi Mihai Chirica (primarul municipiului Iaşi), s-au autosuspendat din funcţiile deţinute în partid în aprilie 2021, la câteva săptămâni de când procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie le-au adus acuzaţii referitoare la fapte de corupţie. Nici gând ca vreunul dintre aceştia să-şi dea demisia şi din funcţia publică, adică de preşedinte de Consiliu Judeţean sau de primar.
Un alt caz deja cunoscut din rândul liderilor PNL este cel al senatorului Eugen Pîrvulescu. Şeful PNL Teleorman este trimis în judecată de DNA, fiind acuzat că şi-ar fi folosit influenţa pentru fraudarea unui concurs pentru ocuparea unor posturi, din toamna anului 2021. Însă PNL nu a luat vreo decizie privind cazul acestuia, nici în preajma Congresului din septembrie 2021, nici după, fiind nevoie de sprijinul intern al acestuia. Mai mult, nu doar că nu s-a pus problema suspendării sau autosuspendării acestuia, până când îşi clarifică situaţia cu dosarul de la DNA, dar a fost susţinut şi pentru funcţia de secretar al Senatului.
Situaţia lui Tudorache, ignorată
Celălalt mare caz problematic al PSD în ceea ce priveşte integritatea este al fostului edil al Sectorului 1, Daniel Tudorache, persoană care a condus şi filiala social-democrată a Sectorului 1. Tudorache, acuzat de procurorii DNA de trafic de influenţă şi spălare de bani, s-a autosuspendat în toamna anului 2020, în pragul zilei alegerilor legislative, de la şefia PSD Sector 1. La acea vreme, Ciolacu afirma că PSD se va opune validării mandatului lui Tudorache, un demers fals, din moment ce după alegerea acestuia în Parlament partidul nu mai avea niciun cuvânt de spus. Nici în ceea ce priveşte renunţarea la mandatul de deputat, PSD n-a mai întreprins nimic, Tudorache fiind membru al Grupului parlamentar PSD.
În schimb, tot formaţiunea condusă de Ciolacu a scăpat de toţi liderii cu probleme de imagine sau de integritate în toamna lui 2020, fiind scoşi atât de pe listele pentru locale, cât şi pentru parlamentare, ceea ce arată diferenţele de abordare între perioada anterioară unui test electoral şi cea de după.
Excepţii de la „regulă“
De-a lungul timpului au fost şi cazuri de politicieni care, în momentul în care au avut probleme cu justiţia, au ales să facă un pas în spate, până la clarificarea situaţiei lor. Cele mai cunoscute exemple sunt ale lui Dan Motreanu şi Ludovic Orban. Dan Motreanu a renunţat la toate funcţiile politice şi publice deţinute, în septembrie 2015, când a fost trimis în judecată pentru spălare de bani. La fel a făcut şi Ludovic Orban în primăvara lui 2016, când a fost trimis în judecată pentru trafic de influenţă. Cei doi n-au mai candidat la funcţii publice până după achitarea definitivă, revenind pe poziţii influente în 2019.