Maşinăria PDL scârţâie sub Blaga
0Preşedintele PDL Vasile Blaga nu a reuşit să crească popularitatea partidului, democrat-liberalii având un procent de sub 20% în sondaje, înaintea alegerilor parlamentare.
Dezastrul înregistrat de PDL la alegerile locale, atunci când democrat-liberalii au reuşit să-şi adjudece doar trei primării de mari oraşe şi numai două posturi de preşedinte al Consiliului Judeţean, a generat modificări radicale în conducerea partidului. Preşedintele Emil Boc, împreună cu întreg Colegiul Director, a plătit cu postul eşecul electoral din 10 iunie. În 30 iunie, Vasile Blaga a preluat cârma partidului, cu scopul explicit de a-i duce pe democrat-liberali cât mai apropae de rivalii social-liberali.
În momentul când PDL a intrat în „era buldogului“, partidul era cotat cu 16,3%, conform unui sondaj IMAS, comandat de ziarul „Adevărul“, iar obiectivul noului preşedinte era să ducă formaţiunea de dreapta
peste 20%.
Sub bagheta lui Blaga, PDL şi-a continuat trendul ascendent, ajungând în luna august la o cotă de17,8%. Însă segmentul de timp în care partidul a crescut în sondaje coincide cu perioada în care şeful statului era suspendat. Liderii democrat-liberali au fost umăr la umăr cu preşedintele în campania pentru referendum, iar imaginea lui Traian Băsescu a fost, de fapt, cheia ascensiunii PDL.
„BĂSESCU, LOCOMOTIVA PDL“
Analistul politic Bogdan Ficeac este de părere că PDL, indiferent de schimbările la nivelul conducerii, evoluează, în continuare, sub umbra preşedintelui. „Vasile Blaga a preluat partidul într-o perioada agitată, electorală sau preelectorală. Tot ce a putut să facă a fost să pregătească alegerile. De fapt, situaţia PDL depinde în primul rând de imaginea preşedintelui şi mai puţin de activitatea liderilor săi. Traian Băsescu a fost şi va rămâne locomotiva partidului şi principala ţintă pentru rivalii politici“, a spus Ficeac.
În septembrie, după ce preşedintele şi-a reluat fotoliul de la Palatul Cotroceni, PDL a înregistrat acelaşi procent electoral: 17,8%. În luna octombrie, statistica a fost din nou neagră pentru democrat-liberali. Chiar dacă au încercat o schimbare de imagine, prin formarea Alianţei România Dreaptă (ARD), liderii de dreapta nu au reuşit să schimbe radical faţa partidului, iar electoratul i-a taxat. Vasile Blaga s-a văzut în situaţia ingrată de a-şi vedea partidul cotat în sondaje cu doar 16%, exact cifra la care îl lăsase predecesorul său, Emil Boc, în luna iulie.
Sociologul Alfred Bulai a schiţat un portret al celor doi lideri, arătând atât punctele forte, cât şi bilele negre ale lui Vasile Blaga şi Emil Boc.
„Există un merit mare al lui Emil Boc, pentru că a reuşit să ţină în frâu grupurile disidente din PDL. Cu toate relele lui, Boc ştia să negocieze. În schimb, Blaga este destul de autoritar în interiorul partidului, dar nu are atuul negocierii. În plus, Blaga a fost incapabil să estompeze hemoragia partidului, nu a putut opri exodul de parlamentari care au trecut în tabăra USL“, a explicat Bulai.
Sociologul crede că, în situaţia în care alegerile parlamentare vor fi un nou fiasco pentru democrat-liberali, Blaga va fi nevoit să-şi depună mandatul.„Postul lui Vasile Blaga depinde de rezultatul alegerilor. Un scor de sub 20% pentru ARD îl va forţa pe Blaga să demisioneze. Dacă iau peste 20%, se vor calcula altfel pierderile“, a opinat Bulai. ;
„ARD, un eşec electoral“
Sociologul Alfred Bulai nu crede în succesul Alianţei România Dreaptă la alegerile din 9 decembrie. „În această alianţă electorală nu contează decât PDL. Este absolut inutilă electoral, pentru că partidul lui Ungureanu nu există. MRU s-a ofilit înainte de a înflori. PDL a repetat greşeala de la alegerile locale, când a încercat să-şi ascundă numele sub diverse sigle“, a spus Bulai.
Nici Bogdan Ficeac nu este mai optimist, motivând că ARD este percepută ca armă a lui Traian Băsescu. „Chiar dacă în ultima lună s-a încercat o disociere de şeful statului, în ideea de a crea o identitate proprie noii formaţiuni electorale, acest lucru nu a fost pus în practică. ARD nu a avut destul timp să fie recunoscută în rândul electoratului ca o forţă nouă“, a spus analistul politic.