Lobby-ul în România, în așteptarea unei decizii-cheie la CCR. Politicienii ar putea fi obligați să-și dezvăluie contactele

O inițiativă legislativă menită să îndeplinească cerințele de transparență impuse în procesul de aderare la OCDE a stârnit dezbateri aprinse în Parlament. Proiectul prevede ca aleșii să declare cu cine discută inițiativele legislative, dar unii parlamentari susțin că reglementarea este superficială și nu rezolvă real problema lobby-ului în România. Alții critică faptul că legea impune obligații și persoanelor care se întâlnesc cu parlamentarii. Proiectul a fost trimis la Curtea Constituțională.

Recent, Parlamentul a adoptat o lege care îi obligă pe deputați și senatori să declare cu cine discută proiectele de lege. Noua inițiativă legislativă prevede ca atât deputații și senatorii, cât și reprezentanții grupurilor de lobby să declare dacă au purtat discuții legate de inițiative legislative.

Inițiativa îndeplinește, de fapt, o condiție de transparență în privința lobby-ului pentru ca România să fie admisă în Organizația pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) și a fost redactată într-o comisia specială comună a Camerei Deputaților şi Senatului pentru sprijinirea procesului de aderare.

Inițiativa, pe masa CCR

Proiectul ajunge pe masa CCR, cu termen pe 5 noiembrie, fiind atacată de SOS și AUR, deși SOS a avut un reprezentant, iar AUR 6 reprezentanți în comisie. De altfel, inițiativa nu a fost criticată doar de opoziție, ci și de UDMR, membru al coaliției de guvernare, care a avut și doi reprezentanți în grupul de lucru care a redactat proiectul.

Șefa Comisiei, deputata USR Violeta Alexandru explică pentru „Adevărul” că, pentru elaborare proiectului au fost purtate constant discuții cu toate partidele: „Au fost informați, au fost informați constant, i-am întrebat, i-am consultat, unii au avut și lucruri să-mi spună, alții au comentat alte aspecte. Adică ei pe parcursul acestor săptămâni, luni, au fost constant informați. Cred că există o rezervă în acest moment față de practicarea unor asemenea mecanisme de transparență de seamă că ar putea fi interpretate în spațiul public ca având o altă natură decât lucrurile inițiale. Nu au de ce să aibă nici o îngrijorare colegii. Tot ce ține sunt clarificări ulterioare prin norme de aplicare le vom face. Și am reținut toate sugestiile domnului președinte Kelemen”.

La final însă, doar membrii care au dorit și-au depus semnătura, între aceștia nefiind și reprezentanții AUR și SOS.

Ce prevede proiectul

Potrivit șefei de comisie, inițiativa pune pe tapet problema transparenței interacțiunilor cu terțe părți, „care se practică într-o serie de țări membre UE, la Parlamentul European, la Guvern, la Comisia Europeană, unde nu consideră nimeni că afectează cu ceva mandatul, dimpotrivă este o procedură de creștere a transparenței parlamentarilor”.   

Nu este o modalitate de a-l constrânge pe parlamentar, „ci de a oferi toate pârghiile entităților terțe, oamenilor din piață, adică antreprenorilor, societății civile, sindicatelor, patronatelor acces la informații vizând cine anume se prezintă în fața demnitarului, ca dacă dânșii consideră ca au un alt punct de vedere decât constată acolo că a fost reprezentat, să aibă același drept de a și-l prezenta în fața senatorului, deputatului. E vorba despre șanse egale, acces egal la decidenți pentru terțe părți, pentru antreprenor sau societatea civilă”.

Potrivit inițiativei, în termen de 48 de ore înainte sau după, parlamentarii trebuie să publice pe platforma RUTI informații cu privire la întâlnirile pentru discutarea unor inițiative legislative, precum numele persoanelor și denumirea entităților reprezentate, data și locul întâlnirii, precum și descrierea scopului întâlnirii. Secretarii generali ai celor două camere vor fi cei care vor administra platforma RUTI. Potrivit formei finale a proiectului, aceeași obligație le revine și persoanelor terțe. 

„Nerespectarea prevederilor prezentului articol privind publicarea întâlnirilor în RUTI atrage aplicarea sancțiunii prevăzute la  art. 52 lit. e) - avertisment scris pentru senator sau deputat, conform procedurii prevăzute de Regulamentul Camerei Deputaților, de Regulamentul Senatului sau de prevederile prezentei legi”, mai arată inițiativa, iar neactualizarea datelor atrage eliminarea persoanelor terțe din RUTI. 

Șefa comisiei precizează însă că proiectul „nu ține locul” unei legi a lobby-ului, ci „este o inițiativă de transparență. Dacă se va decide că e necesară și în ce formă va fi acea lege, e o discuție care poate să apară la un moment dat”.

Legea, criticată de parlamentari

Șeful UDMR Kelemen Hunor, a fost unul dintre criticii inițiativei din momentul adoptării în Parlament. El a afirmat că proiectul este „superficial, inaplicabil și nu are nicio legătură cu Realitatea, pentru că lipsesc definițiile, iar dacă definițiile nu sunt corecte, precise, orice lege lasă loc de interpretare”. Potrivit acestuia, „nu este bine definit ce înseamnă întâlnirile online, este o ambiguitate și nu va trece mult timp până cineva va fi încadrat în abuz de serviciu”.

„Cred că orice dezbatere sau orice lege din aceasta asupra lobby-ului nu o să rezolve problema fundamentală. Oamenii o să aibă interesul să ceară bani de la stat, subvenții, tot felul de lucruri de genul acesta”, explică Cludiu Năsui pentru „Adevărul”. Singura soluție este transparența. Acest lucru va funcționa doar „pentru firmele care sunt deschise că fac lobby,  dar apoi o să apară firme care fac lobby fără să zică că fac lobby. Zic că ele fac doar consultanță. Și va fi foarte greu să-ți dai seama exact ce a făcut exact firma aceea”.

„Deci eu sunt sceptic. Eu n-am văzut până acum, nici în Statele Unite, unde lobby-ul, trebuie să zicem că industria lobby-ului e printre cele mai puternice, nici în Bruxelles, unde lobby-ul iarăși există și e reglementat, nu s-a împiedecat această capturare a guvernului de către grupuri de interese restrânse. E o problemă inerentă a democrației”, mai spune Claudiu Năsui.

Criticile AUR

„Prin propunerea legislativă se asimilează, în mod exagerat și nejustificat statutul parlamentarilor cu cel aI altor categorii de demnitari, ceea ce‚ după cum vom arăta în continuare, contravine spiritului Constituției”, notează sesizare AUR.

De asemenea, sesizarea arată că nu este clar dacă obligația publicării în RUTI îi revine parlamentarului sau secretarului de camera și contestă obligativitatea publicării informațiilor în cazul altor persoane.

„Observăm că se instituie obligații pentru persoane terțe, astfel cum sunt acestea definite de alin. (5), care trebuie să se înregistreze în RUTI, în caz contrar nu se pot întâlni cu parlamentarii. Ne întrebăm, retoric, firește, dacă este admisibil şi corect, sub aspectul tehnicii legislative, să se instituie prin legea privind statutul parlamentarilor obligații pentru terțe persoane? Este vorba despre două categorii de obligații, de înregistrare în RUTI și de actualizare manuală a datelor”.

„De asemenea, am subliniat că legea omite categorii esențiale care exercită, în mod real, influență asupra procesului legislativ – cum ar fi ambasadorii, președinții de consilii județene sau primarii, transmite liderul deputaților AUR. (...) Și aș vrea să vă mai precizez un lucru care nouă ni se pare interesant și pe care colegul meu, senatorul Petrișor Peiu, l-a prezentat în ședința comună: din ultimele opt întâlniri dintre președintele OMV și președintele României, doar trei au fost publice, iar întâlnirile cu miniștrii energiei și finanțelor nu au fost făcute deloc publice. Considerăm că această lege a fost adoptată doar pentru a bifa un jalon în fața OCDE, fără dezbatere reală, fără rigoare juridică și fără a asigura transparența pe care ar trebui să o garanteze. România are nevoie de o lege corectă, aplicabilă și în spiritul Constituției, nu de improvizații”, mai subliniază AUR.