Lista primarilor Bucureștiului după 1990. Cine a condus Capitala în ultimii 35 de ani și în ce controverse au fost implicați edilii

De la Revoluție încoace, Bucureștiul a avut cincisprezece primari generali. Unii au lăsat proiecte majore, alții au fost vizati de anchete. Cel puțin jumătate dintre edilii post-decembriști au fost obiectul unor controverse în timpul mandatului.

După Revoluția din decembrie 1989, conducerea Primăriei Capitalei a fost asigurată inițial de edili numiți prin decret guvernamental. Primul scrutin local liber a avut loc în vara anului 1992.

Primarii desemnați prin decret:

• Dan Predescu – ianuarie – iulie 1990
• Ștefan Ciurel – iulie – noiembrie 1990
• Viorel Oproiu – noiembrie 1990 – septembrie 1991
• Doru Viorel Pană – septembrie 1991 – februarie 1992.

După căderea regimului comunist, Capitala a avut o succesiune de edili generali și interimari, fiecare cu propria amprentă și propriile scandaluri. Începând cu Crin Halaicu, primul primar ales prin vot, până la Gabriela Firea și Nicușor Dan, istoria administrației bucureștene a fost una controversată.

Din 1992, funcția de primar general al Capitalei a fost ocupată prin vot direct, începând cu Crin Halaicu.

După Crin Halaicu, cei care au ocupat fotoliul de primar general al Capitalei între 1992 și 2020 au fost Viorel Lis, Victor Ciorbea, Traian Băsescu, Răzvan Murgeanu, Adriean Videanu, Sorin Oprescu, Ștefănel Dan Marin, Răzvan Sava și Gabriela Firea. 

Cine sunt edilii care au avut probleme cu legea

Crin Halaicu

Primar general între 1992 și 1996, Halaicu a fost vizat de anchete privind contracte semnate în perioada sa, considerate dezavantajoase pentru municipalitate. Procurorii au analizat colaborări cu firme private și donații fără bază legală. Ulterior, mult mai târziu după finalizarea mandatului de primar general, a fost cercetat și pentru deținerea ilegală de arme, dosar clasat ulterior.

Victor Ciorbea

Edil între 1996 și 1997, Victor Ciorbea a avut un mandat marcat de dispute legate de reorganizarea serviciilor municipale și de conflicte administrative cu Guvernul din acea perioadă.

Viorel Lis

Primar între 1998 și 2000, Viorel Lis a fost anchetat pentru presupuse fapte de corupție în dosarul „Șpaga suedeză”, privind achiziții publice. Nu a fost condamnat, dar imaginea administrației sale a fost afectată de scandaluri de integritate și afaceri controversate.

Traian Băsescu

Primar general între 2000 și 2004, Traian Băsescu a condus Capitala într-o perioadă marcată de ample transformări urbane și dispute publice intense. Mandatul său a fost definit de două teme controversate: criza câinilor fără stăpân și eliminarea chioșcurilor și tarabelor de pe străzile Bucureștiului.

Pasajul Basarab este proiectul-fanion început ca inițiativă în perioada Băsescu, cu proceduri contractuale continuate ulterior, iar inaugurarea a avut loc în 2011, sub Sorin Oprescu. Adevărul a documentat deschiderea și recepția lucrării.

Sub presiunea opiniei publice după moartea unui copil mușcat de câini, Băsescu a inițiat în 2001 o campanie masivă de eutanasiere a maidanezilor, măsură care a stârnit proteste din partea organizațiilor pentru protecția animalelor și reacții internaționale. „Nu putem transforma Bucureștiul într-un adăpost uriaș pentru câini”, declara atunci edilul, apărând decizia ca fiind o problemă de siguranță publică. 

În paralel, Băsescu a ordonat demolarea chioșcurilor, tarabelor și tonetelor stradale, considerate inestetice și ilegale. Campania a vizat mai ales zonele centrale și stațiile de transport public. Acțiunea, deși a curățat peisajul urban, a provocat nemulțumirea micilor comercianți care și-au pierdut mijloacele de trai. 

În planul infrastructurii, linia de tramvai 41, supranumită „metroul ușor” – a fost unul dintre cele mai importante proiecte începute și finalizate în mandatul său. Lucrarea a presupus reabilitarea completă a vechii linii de tramvai, modernizarea stațiilor și introducerea de tramvaie noi, cu un sistem de circulație prioritar. Proiectul a fost inaugurat în 2002, devenind prima linie de transport în comun de tip „metrou ușor” din România.

Mandatul său a fost totodată marcat de acuzații privind retrocedări ilegale și abuz în serviciu, inclusiv în dosarul „Flora”, unde a fost vizat pentru restituirea unor terenuri valoroase din centrul Capitalei. Cauza a fost închisă, insa perioada 2000–2004 rămâne una dintre cele mai controversate din istoria recentă a administrației bucureștene, o combinație de ordine urbană impusă cu forța și scandaluri publice care au polarizat Capitala.

Răzvan Murgeanu

Interimar la finalul lui 2004 și începutul lui 2005, Murgeanu a fost ulterior condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare, după un acord de recunoaștere a vinovăției pentru trafic de influență și spălare de bani. Anchetele au vizat fapte comise în administrația locală, inclusiv în perioada interimatului.

Sorin Oprescu

Oprescu este singurul primar general condamnat definitiv la închisoare. 

Primar general al Capitalei între iunie 2008 şi septembrie 2015, Sorin Oprescu a derulat o serie de proiecte majore: infrastructură, transport, modernizare urbană dar mandatul său a fost marcat intens de scandaluri de corupţie.

Pasajul Basarab a fost inaugurat în iunie 2011, recepția de punere în funcțiune fiind anunțată de Primăria Capitalei, cu Oprescu la fața locului. Adevărul a relatat deschiderea pentru pietoni și apoi pentru trafic.

Arena Națională a fost finalizată în mandatul lui Sorin Oprescu, perioadă marcată de decizii privind costurile, actele adiționale și semnarea, în 2009, a contractului pentru acoperișul retractabil. Potrivit Adevărul, în 2011 valoarea modificărilor pentru acoperiș ajunsese la zeci de milioane de euro, iar costul total al proiectului era estimat la aproximativ 200 de milioane de euro.

În 2013, Oprescu a prezentat cifra de 614.214.792,78 lei fără TVA ca valoare a lucrărilor la stadion, cu patru acte adiționale la contractul inițial, și a invocat o datorie a Guvernului către PMB pentru investiție. În 2016, DNA a deschis un dosar in rem pentru abuz în serviciu privind construcția Arenei Naționale, anchetă ce viza modul de realizare și avizare a lucrărilor.  

În septembrie 2015 a fost reţinut de către Direcția Națională Anticorupție pentru luare de mită şi abuz în serviciu, într-un dosar privind un grup infracţional organizat care condiţiona contracte publice din municipiu de comisioane către oficiali.

Pe 13 mai 2022 a fost condamnat definitiv la 10 ani şi 8 luni de închisoare cu executare, pentru constituire de grup infracţional organizat, luare de mită şi abuz în serviciu.

La momentul suspendării mandatului sale, prefectul Bucureştiului l-a înlocuit interimar în septembrie 2015 cu Ștefănel Dan Marin. 

Ștefănel Dan Marin

Ștefănel Dan Marin a fost interimar în toamna lui 2015, între suspendarea lui Sorin Oprescu și numirea lui Răzvan Sava, perioada lipsită de mari controverse.

Răzvan Sava

Sava a ocupat postul de primar general interimar între noiembrie 2015 și iunie 2016. Acesta a asigurat o perioadă de tranziție administrativă înaintea alegerilor locale din 2016.

Gabriela Firea

Firea a fost primar general între anii 2016 și 2020. 

În perioada mandatului Gabrielei Firea, Arena Național a rămas un subiect ce a făcut obiectul unor litigii, costuri de întreținere și verificări ale autorităților. În 2016, după incendiul de la Colectiv, problema acoperișului a generat blocaje și redeschiderea sub condiții, context în care DNA a deschis o urmărire penală in rem pentru abuz în serviciu în dosarul Arenei. Adevărul a consemnat ulterior disputa politică Firea - Nicușor Dan privind starea acoperișului, inclusiv acuzațiile reciproce despre responsabilitate și mentenanță.

Mandatul Gabrielei Firea a fost marcat de acțiuni în justiție și plângeri penale inițiate de Nicușor Dan, pe atunci deputat și lider civic. În plan contencios administrativ, Dan a anunțat procese și blocări în instanță ale unor hotărâri ce vizau construirea pe spații verzi, inclusiv în zona Herăstrău, inițiate în perioada administrației Firea.

Nicușor Dan

Primar general al Capitalei din 2020 până în 2024, câștigând alegerile din nou în 2024, nefinalizându-și cel de-al doilea mandat datorită intrării în cursa prezidențială din 2025, Nicușor Dan a devenit cunoscut prin activitatea sa de activist civic și fondator al Asociației „Salvați Bucureștiul”, perioadă în care a inițiat numeroase acțiuni în instanță împotriva administrației Gabrielei Firea.

În martie 2019, Adevărul scria că Nicușor Dan a depus o plângere penală la DNA pe numele Gabrielei Firea, a arhitectului-șef al Capitalei și a altor funcționari, acuzând emiterea ilegală de autorizații pentru construcții pe spații verzi și schimbarea regimului urbanistic prin PUZ-ul Sectorului 3. 

În aprilie 2021, tot Adevărul relata că primarul Nicușor Dan a fost chemat la DNA, ca petent, pentru a oferi detalii despre plângerea formulată în 2019, legată de schimbarea ilegală a destinației unor terenuri din spațiu verde în construibil. 

Tot Adevărul a documentat campaniile sale publice împotriva Gabrielei Firea, în care Nicușor Dan declara că administrația PSD controla o „caracatiță de companii municipale” create pentru a direcționa bani publici către apropiați ai conducerii politice. În 2018 și 2019, el acuza că cele 22 de companii municipale înființate de Firea funcționează ilegal, după ce instanța a declarat nevalabile hotărârile de Consiliu General care le înființaseră. Ulterior, după ce preluat mandatul, acestea nu au fost desființate. 

În articolele dedicate Codului urbanismului, ziarul a mai notat că Nicușor Dan a continuat, inclusiv după preluarea mandatului, să atace în instanță hotărârile de urbanism moștenite din administrația Firea, în special proiecte de construire pe spații verzi din Herăstrău și din zonele protejate ale orașului. 

După ce a devenit primar, Dan a fost vizat de o anchetă a Agenției Naționale de Integritate, care l-a acuzat de incompatibilitate și conflict de interese pentru cumul de funcții în instituții subordonate Primăriei. În octombrie 2024, Înalta Curte de Casație și Justiție a anulat definitiv raportul ANI.

Tot în 2024, a fost menționat în dosarul celebru privind lucrările din zona Pieței Unirii, în urma unui conflict administrativ cu primarul Sectorului 4, Daniel Băluță, dosar ce viza infracțiunile de distrugere și loviri.

Nicușor Dan a fost una dintre figurile politice cele mai active în zona litigiilor și a investigațiilor privind legalitatea deciziilor urbanistice și administrative din Capitală, atât ca activist civic, cât si ca primar.

Asadar, din 1990 până în prezent, Bucureștiul a fost condus de cincisprezece primari generali, dintre care patru au fost numiți și unsprezece aleși, iar aproape fiecare administrație a fost atinsă de suspiciuni, anchete sau controverse.