Legea prin care străinii pot cumpăra mai greu terenuri agricole în România, adoptată de Parlament. Cum arată topul latifundiarilor
0Proiectul PSD prin care cetăţenii străini sau firmele din străinătate vor putea cumpăra mai greu terenuri agricole, în condiţiile în care mii de hectare au mers către companii controlate de grupuri din afara României, a fost adoptat de Parlament. USR şi PNL susţin că iniţiativa are probleme de constituţionalitate, aşadar vor ataca legea la Curtea Constituţională.
UPDATE Proiectul de lege a trecut cu 205 voturi pentru şi 96 de voturi împotrivă
***
Proiectul din Parlament vine în contextul în care tot mai multe terenuri agricole sunt deţinute sau controlate de companii cu acţionariat străin. Potrivit unui răspuns dat de Agenţia Domeniilor Statului pentru „Adevărul”, SC Agricost SA e societatea care are cele mai multe hectare în arendă, peste 57.000 de hectare, această societate fiind controlată de Grupul Al Dahra din Emiratele Arabe Unite.
Mai mult, un grup de investitori libanezi controlează mai multe companii agricole care deţin, de asemenea, mii de hectare în arendă în România, acestea fiind SC Maria Trading, cu aproape 12.000 de hectare, şi Agro Chirnogi, cu aproape 9.500 de hectare. Iar exemplele pot continua în ceea ce priveşte deţinătorii de terenuri agricole din străinătate. De altfel, în top 5 arendaşi apare un singur român, Ioan Niculae, cel care prin SC Intercerea S.A. lucrează 12.300 de hectare. Top 5 e completat de Jean Valvis, om de afaceri care prin SC Dorna Agri S.A. are sub control 8.200 de hectare.
Ce aduce nou proiectul PSD? În primul rând, are loc schimbarea categoriilor de persoane care au dreptul de preemţiune. Apoi, arendaii care vor dori să cumpere un teren agricol trebuie să facă dovada reşedinţei sau domiciliului pe teritoriul naţional pe o perioadă de 5 ani anterior încercării de cumpărare, cu doi ani mai mult faţă de prevederile în vigoare. Dacă dreptul de preemţiune e exercitat de un tânăr fermier, adică de o persoană de sub 40 de ani, acesta trebuie să dovedească domiciliul stabilit pe teritoriu naţional cu cel puţin un an anterior înregistrării ofertei de vânzare a terenurilor agricole.
Condiţiile care trebuie îndeplinite de o persoană juridică pentru a putea cumpăra un teren sunt:
a) să aibă domiciliul/reşedinţa situat/situată pe teritoriul naţional pe o perioada de cel puţin 5 ani, anterior înregistrării ofertei de vânzare;
b) să desfăşoare activităţi agricole pe teritoriul naţional pe o perioada de cel puţin 5 ani, anterior înregistrării acestei oferte;
c) să fie înregistrată de autorităţile fiscale române cu minimum 5 ani, anterior înregistrării ofertei de vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan;
d) să aibă studii în domeniul agricol.”
Pe de altă parte, terenurile agricole pot fi vândute mai repede de opt ani, dacă plătesc încă 80% din impozitul sumei care reprezintă diferenţa între preţul de cumpărare şi preţul de vânzare. În legea de la Senat nu se putea vinde terenul mai repede de 15 ani.
PNL a anunţat că va ataca la CCR dacă el trece de Parlament. Vasile Varga, secretar al Comisiei juridice din partea PNL, a subliniat că legea ar încălca Tratatul de aderare la UE, Constituţia, dar şi alte legi. Un punct de vedere similar l-a avut şi USR. „Predictibil, primele victime vor fi proprietarii români”, a declarat USR-istul Silviu Dehelean, care a subliniat că firmele străine sunt mult mai bine organizate şi cu servicii juridice organizate pentru a se ocupa exact de partea de birocraţie.