Lasconi i-a scris lui Nehammer: „Nu doar România pierde din cauza actualei frontiere Schengen, ci și Austria”

Președinta USR și candidata partidului la alegerile prezidențiale din România, Elena Lasconi, a subliniat într-o scrisoare deschisă, adresată cancelarului Austriei, Karl Nehammer, că țara sa este al doilea cel mai mare investitor în România, iar o aderare deplină a României la Schengen ar crește considerabil cifrele, în urma excluderii controalelor la frontierele terestre. Mesajul a fost transmis în publicația austriacă Die Presse. 

Potrivit șefei USR, Elena Lasconi, cifra de afaceri a companiilor austriece care operează pe teritoriul României corespunde cu 3% din PIB-ul Austriei, iar în cazul includerii țării noastre în spațiul de liberă circulație european Schengen, cifrele arr putea crește considerabil. 

Președinta USR a mai evidențiat efectul atitudinii negative față de integrarea Româiei, într-o Europă care „se află sub un baraj de manipulare propagandistică rusească, cum nu s-a mai văzut în ultimii 35 de ani”.  

Redăm mai jos scrisoarea integrală a președintei Uniunii Salvați România (USR), Elena Lasconi, transmisă în publicația austriacă Die Presse: 

„În calitate de președinte al Uniunii Salvați România (USR) și candidat la președinție, vă adresez această scrisoare deschisă pentru a vă oferi o perspectivă suplimentară asupra aderării României la spațiul Schengen, care reprezintă un pas firesc și necesar pentru consolidarea unității europene.

Aderarea României la Schengen - un drept comun și o responsabilitate comună

România a depus eforturi considerabile pentru a îndeplini toate criteriile tehnice și de securitate necesare pentru integrarea în Schengen. Între timp, FRONTEX, agenția europeană pentru protecția frontierelor Uniunii Europene, raportează că cazurile de imigrație ilegală pe care le-a detectat au scăzut cu 42% în primele nouă luni ale acestui an. Pe ruta balcanică, care afectează cel mai mult Austria, aceste cazuri au scăzut chiar cu 79%.

Aderarea deplină la spațiul Schengen este un drept care ne este garantat de tratatele europene. Dar este, de asemenea, o responsabilitate comună pe care o îndeplinim, nu în ultimul rând prin eforturile noastre de a ne proteja frontierele externe.

Impactul economic al integrării Schengen pentru Austria și România

Nu doar România pierde din cauza actualei frontiere Schengen, ci și Austria. Cifra de afaceri a companiilor austriece care operează în România corespunde cu 3% din PIB-ul Austriei. Cu 14 miliarde de euro, Austria este al doilea mare investitor în România. În fiecare an, peste 1,3 milioane de tone de mărfuri sunt transportate din Austria în România, iar jumătate de milion de tone părăsesc România pentru Austria. Aceste cifre ar putea crește considerabil fără controale terestre. Transportul ar fi mai eficient, iar costurile pentru exportatori și importatori ar scădea considerabil, ceea ce ar fi, de asemenea, foarte benefic pentru competitivitatea companiilor austriece.

Oportunități și riscuri politice pentru viitorul Schengen

Întreaga Europă se află sub un baraj de manipulare propagandistică rusească cum nu s-a mai văzut în ultimii 35 de ani. Mesajele antieuropene și atitudinea negativă față de integrarea României în spațiul Schengen afectează nu numai relațiile bilaterale, ci și stabilitatea și imaginea întregii UE.

Guvernul dumneavoastră poate dovedi acum că viziunea europeană comună este mai puternică decât populismul și diviziunile artificiale. Într-o Europă în care există tot mai multe semne de polarizare, Austria poate alege calea cooperării.

Am fost încântată să aud recenta declarație a comisarului austriac desemnat pentru migrație, Magnus Brunner, în care acesta și-a exprimat clar sprijinul pentru aderarea deplină a României și Bulgariei la spațiul Schengen. Acesta este un semnal important, puternic și sper că țara dumneavoastră va vorbi cu această voce în familia europeană din care facem parte împreună.

În numele cetățenilor români și în numele viitorului nostru european comun, vă solicit sprijinul pentru această decizie finală, care ar oferi României, Bulgariei și Europei o nouă șansă de stabilitate și creștere. Împreună cu un partener precum Austria, putem transforma Schengen într-un spațiu sigur și unificat, în care libertatea de mișcare este susținută de valori comune și respect reciproc”, arată scrisoarea transmisă de Elena Lasconi.

Probleme privind ocuparea forței de muncă în Austria

Potrivit datelor unui ultim studiu al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), toate cele trei țări vorbitoare de limbă germană se situează sub media OCDE de 22% de migranți pentru muncă, fiind remarcată aici o problemă privind imigrația forței de muncă, context în care Austria se confruntă cu o îmbătrânire a populației și lipsa forței de muncă calificată. 

Studiul arată că, în 2023, doar cinci la sută dintre imigranți vor fi imigranți de muncă tradiționali. Din totalul de 105.400 de imigranți, 59% proveneau dintr-o altă țară din UE, inclusiv mulți imigranți pentru muncă. Potrivit datelor, 36% au venit în Austria prin intermediul azilului și al reîntregirii familiei. 693.000 de persoane au migrat în Germania, dintre care 13% au venit să muncească. 

De altfel, rata de ocupare a forței de muncă a migranților a scăzut cu 0.7% în Austria între 2022 și 2023. „Acest lucru se datorează parțial ucrainenilor din statisticile privind piața forței de muncă”, spune Thomas Liebig, expert OCDE în domeniul migrației. Statisticile privind piața forței de muncă estimează că în Austria trăiesc aproximativ 80 000 de ucraineni. Dintre aceștia, 20.834 sunt angajați, 7.275 sunt șomeri sau în curs de formare. Potrivit acestora, până la 25.000 de ucraineni ar mai putea fi mobilizați pentru piața muncii.