Juncker, după întâlnirea cu Guvernul României: Există unele divergenţe pe subiectul statului de drept, dar nu ţin de preşedinţie, ci de relaţia bilaterală cu UE

Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Junker, a declarat, miercuri, la Bruxelles, la finalul întâlnirilor cu premierul Viorica Dăncilă şi cu reprezentanţii Guvernului, că deşi „mai există unele divergenţe în ceea ce priveşte statul de drept”, e convins că acestea nu vor afecta preşedinţia Consiliului UE, ele fiind mai degrabă chestiuni care ţin de relaţia bilaterală dintre România şi Comisia Europeană şi România şi UE.

„Este o dată tristă însă România va ştii să gestioneze urmările Brexitului în modul cel mai bun. România are în faţă atribuţii extraordinar de dificile, trebuie să cădem de acord pe calea spre Summitul de la Sibiu, asupra liniilor de bază ale viitorului acord financiar multianual. Avem încă 257 de propuneri legislative care sunt pe masa colegiuitorilor. O să rămână multe probleme pe masa României într-o perioadă scurtă”, a explicat Juncker la începutul conferinţei de presă.

Preşedintele Comisiei Europene a ţinut să sublineze că miniştrii Guvernului român sunt pregătiţi în domeniile pe care le vor prelua şi că, în ciuda neînţelegerilor pe tema statului de drept, preşedinţia Consiliului UE nu va avea de suferit. Juncker a mai spus că România va face cu siguranţă parte din spaţiul Schengen în viitorul apropiat. 

„Am văzut astăzi cât de bine sunt pregătiţi miniştrii în domeniile lor şi sunt convins că România va reuşi să finalizeze un număr mare de dosare. Cred că se întâlnesc în foarte multe puncte programele Comisiei cu al Guvernului României, mai există unele divergenţe în ceea ce priveşte statul de drept, dar acest lucru ţine de relaţia bilaterală dintre România şi CE sau relaţia dintre România şi UE, nu de preşedinţie. Sunt convins că, în curând, vom primi România ca nou membru al spaţiului Schengen”, a conchis Jean-Claude Juncker.

România va deţine Preşedinţia UE într-un moment plin de provocări. Este crucial ca în următoarele şase luni să folosim toate oportunităţile pentru a avansa în negocierea dosarelor prioritare, inclusiv în ceea ce priveşte politica de coeziune pentru perioada 2021-2027.

La rândul ei, comisarul european Corina Creţu a afirmat, într-un comunicat care a precedat seria de întâlniri dintre membrii Guvernului de la Bucureşti şi Comisia Europeană, că se bucure să constate "că politica de coeziune reprezintă o prioritate pentru Preşedinţia română. Acest lucru oglindeşte impactul pe care această politică a solidarităţii l-a avut în ultimii ani în România".

"Comisia Europeană va fi alături de România şi după 2020. În propunerea noastră pentru bugetul 2021-2027, România are alocate 27 miliarde de euro prin politica de coeziune, ceea ce înseamnă cu 8% în plus faţă de actuala perioadă; iar la nivel naţional, aceasta reprezintă o creştere cu 13% a ajutorului financiar pentru fiecare cetăţean român. Aşa cum am transmis şi azi, în cadrul lucrărilor comune, este important să existe o tranziţie uşoară între Preşedinţia austriacă şi cea română, pentru a putea începe cât mai curând negocierile inter-instituţionale pe toate dosarele prioritare, inclusiv pe cel privind propunerea Comisiei pentru politica de coeziune de după 2020", a precizat Creţu.