Iohannis: Modificările legilor Justiţiei sunt un atac asupra statului de drept şi împotriva luptei anticorupţie. Eforturile României din ultimii 10 ani vor fi anulate

Preşedintele Klaus Iohannis a criticat dur propunerile pentru schimbarea legilor Justiţiei prezentate miercuri de ministrul Tudorel Toader, şeful statului subliniind că acestea ar fi un „atac asupra statului de drept“, ar afecta Justiţia şi ar încetini lupta împotriva corupţiei.

Redăm integral intervenţia preşedintelui Klaus Iohannis pe tema propunerilor prezentate de Tudorel Toader. 

„Propunerile prezentate astăzi de ministrul Justiţiei se constituie într-un atac asupra statului de drept, independenţei şi bunei funcţionări a Justiţiei, precum şi împotriva luptei anticorupţie.

România se află într-un moment care îi este favorabil în planul relaţiilor internaţionale, cu precădere în comunitatea europeană. Ar fi în defavoarea ţării noastre ca, după toate eforturile depuse până acum, să ne întoarcem la vechile practici de a pune presiune asupra justiţiei. Acest lucru ar fi în totală contradicţie cu angajamentele pe care şi le-a luat România prin aderarea la Uniunea Europeană şi nu ar face decât să menţină pe termen nelimitat Mecanismul de Cooperare şi Verificare.

O parte din măsurile anunţate încearcă inducerea unei false probleme şi acreditarea ideii că Preşedintele României ar fi factorul politic care trebuie eliminat din procedura de numire în funcţii de conducere din cadrul sistemului judiciar. În realitate, rapoartele MCV, recomandările atât ale Comisiei de la Veneţia, cât şi ale Consiliului consultativ al judecătorilor europeni îl indică pe ministrul Justiţiei drept elementul prin care se realizează influenţa politicului în aceste proceduri.

În ultimul deceniu, preocuparea decidenţilor politici a fost aceea de a asigura independenţa justiţiei prin reducerea până la eliminare a rolului ministrului Justiţiei în cadrul procedurilor de numire în funcţii de conducere din cadrul sistemului judiciar, în paralel cu sporirea treptată a rolului CSM. Propunerile de astăzi urmăresc întărirea rolului ministrului Justiţiei şi diminuarea rolului CSM în privinţa gestionării carierei magistraţilor, de fapt, slăbirea justiţiei.

Preşedintele României este implicat şi în desemnarea procurorilor şefi în virtutea faptului că veghează la respectarea Constituţiei şi exercită funcţia de mediere, având rolul unui arbitru între puterile statului. În schimb, ministrul Justiţiei este numit politic, prin votul unei majorităţi parlamentare, cu scopul punerii în aplicare a unui program de guvernare asumat politic.

Articolul 132 din Constituţie prevede că procurorii îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea, şi nu în subordinea ministrului Justiţiei. Autoritatea însă nu se confundă cu subordonarea, iar un jurist onest, indiferent de interesele unor oameni politici vremelnici, nu ar trebui să inducă diferenţe artificiale între statutul judecătorilor şi cel al procurorilor.

Preluarea instrumentelor de control asupra activităţii magistraţilor de către factorul politic, ameninţarea judecătorilor cu răspunderea patrimonială în caz de erori judiciare şi subordonarea procurorilor faţă de ministrul Justiţiei, precum şi ingerinţa procurorilor ierarhic superiori în dosarele procurorilor de caz, inclusiv prin invocarea netemeiniciei, vor avea ca rezultat timorarea magistraţilor şi reducerea independenţei lor. La acestea se adaugă şi propunerea de înfiinţare a unei structuri specializate exclusiv pentru urmărirea penală a magistraţilor cu consecinţe asupra competenţelor celorlalte parchete specializate, în particular a DNA. În absenţa unor garanţii legislative şi instituţionale cu privire la independenţa acestei noi structuri, riscul afectării luptei împotriva corupţiei este evident.

Propunerile ministrului Justiţiei necesită respectarea exigenţelor transparenţei decizionale şi supunerea acestora unor autentice dezbateri publice. Totodată, având în vedere că aceste modificări afectează organizarea judiciară şi cariera magistraţilor, punctul de vedere al magistraţilor este obligatoriu.

Dacă acest amalgam de măsuri va fi asumat de Guvern şi aprobat de Parlament, eforturile României de mai bine de 10 ani vor fi anulate şi justiţia se va întoarce în timp, într-o epocă în care era subordonată politicului“, arată Klaus Iohannis.