Iohannis întoarce una din Legile Justiţiei în Parlament

Preşedintele Klaus Iohannis a cerut Parlamentului reexaminarea Legii 304 privind organizarea judiciară, el arătând că unele dispoziţii ale actului normativ sunt neclare şi lipsite de coerenţă şi previzibilitate. Astfel, ele ar putea afecta exigenţele constituţionale şi standardele europene şi internaţionale în materie de independenţă şi bună funcţionare a sistemului judiciar.

Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, preşedintele Klaus Iohannis a trimis vineri preşedintelui Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, o cerere de reexaminare a Legii privind organizarea judiciară, care reglementează activitatea autorităţii judecătoreşti.

Şeful statului spune că unele prevederi pot afecta independenţa şi bună funcţionare a sistemului judiciar, motiv pentru care se impune reexaminarea de către Parlament.

Klaus Iohannis a atacat această lege şi la Curtea Constituţională, care în 30 mai a respins ca inadmisibilă obiecţia de neconstituţionalitate formulată de către şeful statului. În sesizarea transmisă CCR, Iohannis se referea şi la Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, spunând că limitarea numărului de posturi la 15 contravine chiar rolului Ministerului Public, legiuitorul creând o structură deosebit de suplă prin raportare la competenţele atribuite şi prin raportare la importanţa cauzelor pe care le instrumentează.

„În primul rând, dispoziţia nou introdusă este una neclară şi lipsită de previzibilitate, contrar cerinţelor constituţionale de calitate a legii. Din formularea textului, nu este clar în ce măsură poziţia fizică a părţilor în sala de judecată afectează principiul egalităţii de arme, iar prin formularea generală, nu se deduce cu exactitate care este conţinutul sintagmei „configuraţia sălii de judecată” şi ce presupune o reconfigurare a sălilor de judecată folosite în prezent de instanţele din România astfel încât acestea să respecte principiul egalităţii de arme.

Principiul egalităţii de arme este o componentă a dreptului la un proces echitabil consacrat prin art. 21 alin. (3) din Constituţie şi art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, dar acesta nu se referă la poziţiile fizice pe care judecătorii, procurorii, avocaţii, părţile şi ceilalţi participanţi la procedurile judiciare le ocupă în sălile de judecată, ci la justul echilibru procedural între părţi, care trebuie să existe atât în procesele civile, cât şi în cele penale”, se arată în sesizarea lui Klaus Iohannis.