Iohannis, despre viitorul UE: Să să nu dezvoltăm proiecte care sunt accesibile doar unor membri şi altora nu. Asta ar însemna Europa cu două viteze
0Preşedintele Klaus Iohannis a vorbit, joi, înainte de a pleca la Consiliul European, despre viitorul UE. Şeful statului a insistat că România nu susţine o Europă cu mai multe viteze, ci o Europă solidară, în care diferenţele dintre state să se diminueze. Vineri, liderii de stat şi de guvern din UE vor avea prima discuţie, în cadru informal şi fără Marea Britanie, despre proiectul reformist propus de Jean-Cluade Juncker, preşedintele CE.
Ce a spus preşedintele înainte de a pleca la Bruxelles:
Astăzi şi mâine voi participa, la Bruxelles, la reuniunea Consiliului European. Principalele subiecte de pe agenda reuniunii vor fi legate de ocuparea forţei de muncă, creştere economică şi competitivitate, migraţie, aspecte instituţionale, precum şi relaţii externe ale Uniunii Europene, cu accent pe situaţia din Balcanii de Vest.
Mâine va avea loc o sesiune a Consiliului European în format UE27, adică fără Marea Britanie, unde vom discuta informal despre viitorul Uniunii Europene, în perspectiva Summitului de la Roma din 25 martie. Şi o să mă refer mai întâi la acest subiect, chiar dacă el nu se discută acum la Bruxelles în mod aprofundat. Tema este însă una fundamentală, pentru că de ea se leagă viitorul construcţiei europene. A generat, această temă a viitorului Uniunii, un interes firesc în rândul opiniei publice de la noi, dar şi din alte ţări, pentru că punerea în discuţie nu se referă doar la viitorul Uniunii, ci evident, în acelaşi mod, şi la viitorul României, fiind parte din Uniunea Europeană.
Fac încă o dată precizarea că suntem chiar la începutul fazei de dezbatere, plecând, sigur, de la Carta Albă, de la cele cinci scenarii propuse de Preşedintele Comisiei Europene. Nu suntem în faza de decizie şi nici nu putem să fim siguri că vom alege unul din aceste cinci scenarii. Este felul în care Preşedintele Comisiei a văzut variantele, dar e posibil ca, pe parcursul discuţiilor, şi vă asigur că vor fi multe discuţii nu numai la noi, ci şi la Bruxelles, s-ar putea să apară alt scenariu ca fiind mai potrivit, mai convenabil, mai fezabil.
Primele concluzii ale acestui proces de reflecţie sau proces de dezbatere care va începe formal, la Roma, pe 25 martie, vor fi agreate probabil în şedinţa Consiliului European din decembrie 2017. Iar, cu acel prilej, se vor stabili şi acţiunile ulterioare care se vor derula până în semestrul I din 2019, atenţie, când se doreşte finalizarea acestui proces, înainte de alegerile pentru Parlamentul European şi înainte de a alege o nouă Comisie.
Poziţia noastră este bine-cunoscută, am avut această poziţie încă de la început, am reiterat-o de fiecare dată când a venit vorba despre acest lucru. Noi credem, şi am spus acest lucru foarte clar şi ferm, într-o Uniune Europeană puternică, unită, solidară, iar această consolidare trebuie să o realizăm împreună, toţi cei 27. Din acest considerent, nu am fost de părere că este bine să mergem pe variante cum ar fi Europa cu mai multe viteze sau Europa cu două viteze sau Europa cercurilor concentrice. Nu, noi dorim o Uniune Europeană unită şi puternică. Acest lucru a fost şi va fi în continuare prezentat ca poziţia României şi de mine, dar şi de toţi ceilalţi participanţi la dezbatere şi la procesul diplomatic.
Consolidarea Uniunii Europene poate să aibă loc doar dacă coeziunea între state este întărită, nu slăbită. Este foarte adevărat că şi în prezent putem să constatăm că nu toată lumea de mişcă cu aceeaşi vitează. Faptul că avem o Uniune Europeană cu mai multe viteze este o constatare facilă, aşa se întâmplă lucrurile acum, dar asta nu înseamnă că vrem să se întâmple aşa şi în viitor. Nu trebuie să facem confuzia între constatarea că acum ţările Uniunii se mişcă cu viteze diferite şi obiectivul spre care tindem, şi eu îmi imaginez că nu avem un obiectiv ce va fi peste 2 sau 3 ani, pe termen foarte scurt. Trebuie să ne gândim ce va fi peste 10 ani, peste 50 de ani, şi atunci să construim conceptul nostru în aşa fel încât să tindem spre o Uniune puternică, nu spre o Uniune slabă.
S-a vehiculat deja, în discuţia publică, că ţările care pot mai mult să facă mai mult. Şi în momentul de faţă avem dosare pe care se lucrează în acest fel. Ar fi foarte simplu de găsit două exemple – Zona Euro şi Zona Schengen. Da, dar aceste dosare sunt deschise pentru toată lumea, şi aşa este bine. Şi cei care încă n-au ajuns acolo trebuie să lucreze mai intens, mai bine, ca în final să ajungă tot acolo. Ceea ce este important nu este să închidem variante care pot fi începute de unii şi la care pot ajunge toţi. Important este să nu dezvoltăm proiecte exclusiviste. Ar fi total contraproductiv dacă Uniunea Europeană ar accepta proiecte care sunt accesibile doar unor membri şi altora nu. De fapt, asta ar însemna Europa cu două viteze, şi acest lucru în niciun caz nu ni-l dorim. Constatăm că acum avem astfel de proiecte, dar ele trebuie să reprezinte faze intermediare, faze de tranziţie şi trebuie să reprezinte excepţiile, în niciun caz regula.