Iohannis atacă la CCR o lege care stabileşte cadrul pentru compensaţiile acordate români rămaşi fără bunuri în 1940, în urma Tratatului cu Bulgaria

Klaus Iohannis a sesizat CCR privind neconstituţionalitatea Legii privind stabilirea unor măsuri în vederea finalizării procedurilor administrative de soluţionare a cererilor aflate pe rolul comisiilor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma 1940.

În data de 4 iulie 2022, Parlamentul a transmis Preşedintelui României, în vederea promulgării, propunerea legislativă, care a fost iniţiată cu scopul de a reglementa o serie de măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procedurilor administrative de soluţionare a cererilor aflate pe rolul comisiilor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti pentru aplicarea Legii nr. 9/1998, respectiv a Legii nr. 290/2003.

Aceasta a fost adoptată tacit de Senat, ca urmare a depăşirii termenului de adoptare, potrivit art. 75 alin. (2) teza a III-a din Constituţia României, în data de 20 septembrie 2021 şi, ulterior, adoptată cu modificări şi completări de Camera Deputaţilor, Cameră decizională.

”Prin conţinutul său normativ, precum şi prin procedura de adoptare, considerăm că legea dedusă controlului de constituţionalitate contravine unor principii constituţionale, precum cele referitoare la principiul bicameralismului sau principiul legalităţii, şi în consecinţă încalcă dispoziţiile art. 1 alin. (5), art. 61 alin. (2) şi art. 75 din Constituţia României”, spune preşedintele în sesizare.

Preşedintele arată că, prin modificările aduse în Camera decizională referitoare la introducerea art. 12 şi art. 13 din lege, legiuitorul a nesocotit principiul securităţii juridice, consacrat de art. 1 alin. (5) din Constituţie şi principiul bicameralismului prevăzut de art. 61 alin. (2) şi art. 75 din Constituţie.

De asemenea, prin modificările şi completările aduse în Camera Deputaţilor, Cameră decizională, se încalcă principiul bicameralismului, întemeiat pe dispoziţiile art. 61 alin. (2) şi art. 75 din Constituţie.

”Apreciem că aceste modificări realizate la nivelul Camerei Deputaţilor au condus la adoptarea unei forme a legii cu deosebiri substanţiale de conţinut juridic, în sensul dezvoltat în jurisprudenţa Curţii Constituţionale anterior amintită”, spune preşedintele. În sesizare se mai arată că ”forma adoptată de Camera Deputaţilor cuprinde articole suplimentare faţă de forma iniţiatorilor şi a Senatului, norme ce vizează domenii fără o conexiune cu obiectul iniţial de reglementare şi cu un impact semnificativ asupra celor două noi domenii”.

”Prin raportare la aceste considerente, apreciem că legea dedusă controlului de constituţionalitate încalcă, prin modul său de adoptare, principiul bicameralismului prevăzut de art. 61 alin. (2) din Legea fundamentală, această încălcare atrăgând consecinţa neconstituţionalităţii legii în ansamblul său. În considerarea argumentelor expuse, vă solicit să admiteţi sesizarea de neconstituţionalitate şi să constataţi că Legea privind stabilirea unor măsuri în vederea finalizării procedurilor administrative de soluţionare a cererilor aflate pe rolul comisiilor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940 şi a Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947 şi pentru modificarea unor acte normative este neconstituţională”, spune preşedintele.