INFOGRAFIE Sondaj INSCOP: Românii cred că procesul Ceauşeştilor a fost incorect

Potrivit cercetării INSCOP Research, şapte respondenţi din zece apreciază că procesul soţilor Nicolae şi Elena Ceauşescu, de pe 25 decembrie 1989, a avut o derulare necorespunzătoare din punct de vedere juridic.

Judecarea sumară a cuplului dictatorial Nicolae şi Elena Ceuşescu a rămas în memoria românilor şi la un sfert de secol de la evenimentele din decembrie 1989. Nu mai puţin de 68,4% din cei chestionaţi consideră că procesul de pe 25 decembrie 1989 a fost unul incorect, în vreme ce 12,7% cred că a fost un proces corect, arată studiul efectuat de INSCOP Research la comanda ziarului “Adevărul”, în perioada 27 noiembrie – 2 decembrie 2014. Cercetarea a fost efectuată pe un eşantion de 1.076 de persoane, considerat reprezentativ pentru populaţia de 18 şi de peste 18 ani a României, iar eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.

Studiul mai arată că 70,7% din români apreciază că verdictul în procesul soţilor Ceauşescu a fost unul incorect, 10,7% consideră că a fost corect, iar 9,1% nu cunosc evenimentul. Răpunsurile sunt influenţate, opinează autorii studiului, de doi factori: percepţia unui proces incorect din punct de vedere juridic, care influenţează evident şi percepţia asupra verdictului, şi, posibil, valorile acumulate în ultimii 25 de ani de democraţie, care determină populaţia să judece într-o cheie mai critică ideea de pedeapsă cu moartea în faţa plutonului de execuţie. 

„Pe măsură ce o serie de elemente legate de revoluţie s-au dovedit a  fi manipulări sau, în orice caz, nu atât de clare pe cât păreau în epocă, s-a instituţionalizat şi ideea neajunsurilor juridice legate de procesul soţilor Ceauşescu”, spune Darie Cristea, coordonator proiecte INSCOP Research. „Asta nu înseamnă că românii consideră că Ceauşeştii sunt nevinovaţi. Vorbim strict despre cât de mult a respectat procesul condiţiile unui act juridic democratic”, conchide Cristea.

Doar 16,8% cred că ştiu adevărul despre Revoluţie

Aproape 80% din români declară că nu ştiu adevărul despre ce s-a întâmplat în decembrie 1989. Procentul indică faptul că, la 25 de ani de la schimbarea de regim, românii nu au informaţiile necesare cu privire la evenimentele de atunci.  Acest lucru – necunoaşterea adevărului istoric - este principalul reper în funcţie de care trebuie analizate toate opiniile exprimate în legătură cu evenimentele tragice care au dus la schimbarea de regim din 1989, consideră autorii cercetării.

Doar 16,8% consideră că ştiu adevărul, în timp ce 4,9% nu răspund la această întrebare. Segmentul peste 50 de ani (persoane care în 1989 aveau peste 25 de ani) crede în măsură mai mare decât celelalte că ştie adevărul despre evenimente.

Un român din trei consideră că a fost o lovitură de stat

33,5% din români cred că evenimentele din decembrie 1989 au reprezentat voinţa poporului român, care s-a revoltat împotriva sistemului comunist. 33,4% cred că mai degrabă a fost o lovitură de stat dată de persoane care au încercat să îl îndepărteze pe Nicolae Ceauşescu, în timp ce 20,9% consideră că evenimentele au fost consecinţa deciziei luate de marile puteri de a desfiinţa sistemul comunist în Europa de est. Pe segmente de vârstă, cei mai convinşi de autenticitatea revoluţiei sunt românii peste 50 de ani (36,4% din ei cred că a fost voinţa poporului). Cei între 31şi 50 de ani (34,7% din ei) şi cei peste 50 de ani (35,8% din ei) înclină către varianta loviturii de stat.

Aproape jumătate din respondenţi (49,5%) cred că evenimentele din decembrie 1989 au fost iniţiate din interiorul României, în timp ce 36,2% consideră că au fost iniţiate din afara României. Numărul foarte mare de non-răspunsuri indică un grad de necunoaştere mare asupra acestui eveniment major al unei istorii recente încă insuficient analizate.

Sergiu Nicolaescu a rămas cu cea mai bună imagine

Legat de rolul jucat de diferite personalităţi la evenimentele din decembrie 1989, cea mai bună imagine o are Sergiu Nicolaescu (45,3% apreciază un rol mai degrabă pozitiv), urmat de Petre Roman (44,8% pozitiv), Ion Iliescu (41,2%) şi Mircea Dinescu (39,9%). Cei patru nominalizaţi înregistrează un bilanţ pozitiv din punct de vedere al percepţiilor favorabile compartiv cu cele defavorabile, cu precizarea că în cazul lui Ion Iliescu cele două grupuri sunt foarte apropiate ca pondere.

Următoarele persoanje înregistrează un bilanţ negativ, ponderea celor care au percepţii defavorabile fiind mai mare decât a celor cu percepţii favorabile. Silviu Brucan e văzut cu un rol mai degrabă pozitiv de 32,9% dintre români, Laszlo Tokes - de 25,8%, Dan Iosif - de 23%, Victor Athanasie Stănculescu – de 22%, Gelu Voican Voiculescu – de 20,4%, Virgil Măgureanu – de 19,4%.