INFOGRAFIE Sondaj INSCOP: Preşedinţia creşte spectaculos în încrederea românilor
0Alegerile prezidenţiale au avut un impact puternic asupra încrederii românilor în instituţii, o mare parte dintre acestea cunoscând evoluţii sau involuţii semnificative comparativ cu măsurătoarea din luna octombrie: preşedinţia cunoaşte o creştere spectaculoasă, în vreme ce Biserica îşi continuă trendul descendent.
În cazul instituţiilor politice apar câteva modificări faţă de tendinţele anterioare, pe fondul încheierii şi începerii unui nou ciclu politic marcat de alegerile prezidenţiale din noiembrie.
Preşedinţia este instituţia care beneficiază de o creştere uriaşă, de la 17,8% la 43,9% încredere multă şi foarte multă. Faptul este absolut normal având în vedere investiţia de încredere pe care publicul o face în câştigătorul alegerilor, aflat şi la prima prezenţă atât în postura de candidat la cea mai înaltă funcţie în stat, cât şi în cea de preşedinte.
Curtea Constituţională continuă tendinţa de creştere începută în octombrie şi ajunge la o cotă de 36,4% încredere multă şi foarte multă, faţă de 33,5% în octombrie. Încrederea în primării (37,9% faţă de 42,7% în octombrie) şi consilii judeţene (26% faţă de 29,7%) suferă o mică prăbuşire explicabilă probabil prin faptul că o serie de reprezentanţi ai celor două tipuri de instituţii au apărut în media în ultima vreme asociaţi cu cazuri de corupţie.
Guvernul îşi continuă tendinţa de erodare uşoară, dar de lungă durată a încrederii (25,5% faţă de 27% în octombrie), firească în condiţiile în care ne aflăm deja la jumătatea ciclului normal de 4 ani dintre alegerile parlamentare.
Partidele rămân cele mai lipsite de încredere instituţii politice (12%, de la 10,9% în octombrie) cu o evoluţie relativ constantă pe durata întregului an. În mod surprinzător, încrederea în parlament înregistrează o creştere – 19,7% faţă de 16,8% în octombrie.
In rândul instituţiilor executive, cele mai semnificative creşteri de încredere sunt legate de instituţiile cu atribuţii de un fel sau altul în domeniul anticorupţiei sau cele tangente acestora: DNA, SRI, Poliţie, ANI.
Topul încrederii în instituţiile sociale sau private rămâne dominat în continuare de Biserică cu 60,6% încredere multă şi foarte multă, în scădere faţă de 62,4% în octombrie.
În rândul instituţiilor internaţionale, schimbarea semnificativă faţă de măsurătoarea din octombrie ţine de trecerea UE de pe locul 3 pe locul 1 în ierarhie, cu o creştere record de aproape opt procente faţă de măsurătoarea din octombrie. Totodată, de remarcat sunt creşterile semnificative ale cotelor de încredere în Comisia Europeană şi Parlamentul European.