INFOGRAFIE Sondaj: ce cred românii despre acţiunile anticorupţie din ultima perioadă. DNA, percepută de popor drept cea mai implicată instituţie
0În pofida unei retorici virulente a unor politicieni sau comentatori, cetăţenii României percep în mod adecvat ofensiva anticorupţie declanşată în ultima perioadă, iar vizibilitatea mare a acestor acţiuni are un impact puternic asupra opiniei publice.
Majoritatea românilor (aproape două treimi) este de părere că acţiunile din ultima perioadă ale instituţiilor statului s-au îmbunătăţit (64,1%), în vreme ce 26,4% declară că acţiunile insituţiilor pentru combaterea corupţiei nu s-au îmbunătăţit, iar 9,5% nu ştiu sau nu răspund la această întrebare.
Un efect secundar al dezbaterii ample, adesea excesive, în spaţiul public, a cauzelor de corupţie este relativizarea în ochii populaţiei a prezumţiei de nevinovăţie.
Deşi ponderea celor care cred în prezumţia de nevinovăţie este mai mare, totuşi numărul mare al celor care îi consideră vinovaţi pe cei acuzaţi, înainte de pronunţarea judecătorului, este ridicat.
48,1% din respodenţi declară că atunci când o persoană este acuzaţă de fapte de corupţie, sunt înclinaţi să o considere pe acea persoană nevinovată până la decizia finală a judecătorului. În schimb, 43,1% cred că atunci când o persoană este acuzată de DNA de fapte de corupţie, acea persoană este vinovată de acuzaţiile care i se aduc indiferent de decizia finală a judecătorului.
DNA, percepută de populaţie drept cea mai implicată în combaterea corupţiei
Explicaţii probabile ale acestor răspunsuri sunt legate atât insatisfacţia puternică a populaţiei cu privire la dimensiunea amplă şi efectele grave ale corupţiei din România (motiv pentru care diponibilitatea cetăţeanului de a indentifica vinovaţi este foarte mare), cât şi de vizibilitatea şi densitatea ridicate ale acţiunilor anticorupţie care domină agenda publică. In acest context, dezbaterea mediatică virulentă favorizează acceptarea facilă de către populaţie a etichetelor negative, „judecata publică” a proceselor derulându-se foarte mult în baza emoţiilor.
După cum era de aşteptat DNA conduce în topul instituţiilor percepute drept cele mai implicate în combaterea corupţiei. 80,1% cred că DNA este implicată în mare şi foarte mare măsură în combaterea corupţiei.
Direcţia Naţională Anticorupţie este urmată de Serviciul Român de Informaţii, perceput de 69,1% dintre respondenţi drept implicat şi foarte implicat în combaterea corupţiei.
Cele două instituţii sunt urmate de Preşedinţie, percepută de 61,8% dintre respondenţi drept implicată şi foarte implicată în combaterea corupţiei. Urmează în ordine Parchetul General (59,4%), Agenţia Naţională de Integritate (57,4%), Poliţia (56,8%), Presa (55,1%), Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie (53,5%) – pe fondul unei ponderi ceva mai mari a non-răspunsurilor (9,3%), în contextul probabil al unei notorietăţi mai reduse a ICCJ – , Comisia Europeană (43,3%), Organizaţiile societăţii civile (32,3%) – şi în acest caz vorbim de o pondere mai mare a nonrăspunsurilor (13%).
Guvernul şi Parlamentul se clasează pe ultimele două locuri în acest clasament fiind percepute drept implicate în mare măsură în combaterea corupţiei de 26,9%, respectiv de 23% dintre respondenţi.
Datele sondajului
Sondajul a fost realizat în perioada 5-10 februarie 2015. Volumul eşantionului a fost de 1065 persoane şi este reprezentativ pentru populaţia României de 18 ani şi peste 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%. Tipul eşantionului: multi-stratificat, probabilistic. Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor. Chestionarele au fost aplicate în 40 de judeţe şi Municipiul Bucureşti, într-un total de 79 de localităţi (oraşe mari, oraşe medii, oraşe mici, comune, sate). Eşantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recesământului populaţiei din 2011.