Guvernul vrea mai multe femei în funcţii de conducere la companiile de stat. Profesionalizarea instituţiilor bate în continuare pasul pe loc
0Guvernul e interesat de promovarea mai multor femei în conducerea companiilor de stat, în timp ce profesionalizarea managementului bate pasul pe loc, fiind evitată aplicarea OUG-ului în vigoare de ani buni.
Ministrul Familiei şi Tineretului, Gabriela Firea, a anunţat că instituţia pe care o conduce pregăteşte o modificare a legislaţiei astfel încât în conducerea companiilor de stat circa 40% din funcţiile de conducere să fie ocupate de femei. Pe de altă parte, Coaliţia ignoră aplicarea riguroasă a actului normativ în vigoare, care ar însemna desemnarea unor conduceri pe patru ani, nu de câte şase luni, precum şi mai multe iniţiative legislative, prin care are loc diminuarea lefurilor şi a numărului de funcţii.
„O să propun în scurt timp colegilor din Guvern modificarea Ordonanţei de Urgenţă 101/2011 (n.r.- 109/2011) privind guvernanţa corporativă, a întreprinderilor publice, astfel încât din cei cinci candidaţi, minimum două persoane să fie de genul feminin. Femeile au nevoie de această şansă, de recunoaşterea activităţii de implicare”, a spus Firea, într-un mesaj pe Facebook.
Într-adevăr, sunt instituţii unde în CA-uri sau CS-uri sunt doar bărbaţi. De exemplu, la Fondul pentru Contragarantare, din cei cinci membri din prezent, toţi sunt bărbaţi. Tot într-o structură care se află sub incidenţa aplicării OUG 109/2011, adică Directoratul Hidroelectrica, toţi cei cinci membru sunt bărbaţi. Veniturile medii lunare ale acestora în 2021 au fost de circa 15.000 de euro. Pe de altă parte, în CS-ul Hidroelectrica, din cei şapte membri sunt două doamne, Andreea Lambru fiind chiar preşedinta Consiliului. Aşadar, situaţia diferă de la companie la companie, în funcţie de modul cum s-a negociat politic.
Problemele ignorate
Ceea ce pierde din vedere demersul Gabrielei Firea, mai ales din punct de vedere practic, este aplicarea esenţei OUG/2011, adică organizarea de concursuri pentru conduceri profesioniste în fruntea companiilor de stat, nu impunerea din pix, pe filieră politică, ceea ce se întâmplă de mai bine de un deceniu. Singurele discuţii de până acum privind începerea concursurilor pentru poziţiile de management sunt la Ministerul Transporturilor, la Ministerul Cercetării şi Digitalizării, plus la o structură care răspunde în faţa Ministerului Finanţelor, adică Fondul National de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii SA - IFN (FNGCIMM SA - IFN)
Iar ambele mari forţe din Coaliţie, PSD şi PNL, au proiecte legislative de îmbunătăţirea a OUG 109/2011, care erau promovate în perioadele de opoziţie, dar odată ajunse la putere, partidele le-au abandonat.
Diminuare de lefuri
Şi PSD are în prezent la Camera Deputaţilor o iniţiativă prin care urmăreşte o mai bună chibzuire a banilor statului când vine vorba de companiile de stat. O persoană poate avea calitatea de membru executiv sau neexecutiv în maximum două consilii de administraţie sau supraveghere ale unor companii de stat. Un membru neexecutiv de CA sau CS poate avea o indemnizaţie care e echivalentul unui salariu mediu brut din momentul în care e realizat bugetul de stat, ceea ce înseamnă că în prezent ar primi 6.095 de lei. În schimb, un membru executiv ar primi maximum 12.190 de lei. Însă ambele iniţiative nu mai sunt pe agenda partidelor, după cum au precizat în repetate rânduri aleşii PNL şi PSD pentru „Adevărul”.
Şi USR are un proiect depus în Parlament, respins în Senat şi aflat în dezbatere la Cameră, prin care o persoană are voie să aibă un singur mandat provizoriu, adică de maximum şase luni. Iar această prevedere ar fi aplicabilă atât pentru cei din CA-uri sau CS-uri, dar şi pentru directori.