Guvernul recunoaște ce era evident: marile reforme din PNRR sunt întârziate. Care sunt obiectivele problematice
0Adrian Câciu, ministrul Proiectelor Europene, a precizat că autoritățile au o întârziere a PNRR „cam de un an de zile”, însă nu a putut identifica vinovații. Mari reforme, cum sunt cazul pensiilor speciale, al pensiilor publice şi al salarizării au depășit termenul din calendarul inițial.
Precizările lui Câciu au fost făcute într-un interviu la B1TV. „Avem o întârziere cam de un an de zile (în îndeplinirea PNRR - n.r.) și asta se datorează unor chestiuni care vin din îndeplinirea jaloanelor și țintelor din cererile de plată”, a punctat ministrul. Întrebat cine e de vină, dacă e statul român, Câciu a precizat: „Da, dar nu e guvernamentală sau parlamentară. Este o situație. Hai să spunem că nu e vina cuiva anume, dar este o situație reală”.
De altfel, în cazul reformei pensiilor speciale, noua lege ar fi trebuit să fie gata de la 31 decembrie 2022, deci are o întârziere de peste opt luni. În prezent, proiectul de lege a fost reîntors de CCR la Senat, fiind așteptate noile modificări. Pentru a trimite cererea de plată numărul trei, prima din acest an (iar un stat poate trimite într-un an doar două cereri de plată), această lege trebuie să fie pusă la punct și publicată în Monitorul Oficial.
Noua lege a pensiilor publice ar fi trebuit să fie gata până la 31 martie 2023, dar încă e în chinurile facerii. Potrivit premierului Marcel Ciolacu, zilele trecute a fost o nouă discuție și cu Banca Mondială, consultantul pentru această lege, fiind trei variante de lucru. Precizarea a fost făcută la începerea anului școlar, subliniind că până la finalul anului e gata legea. De asemenea, la final de iunie ar fi trebuit să fie gata noua lege a salarizării, însă Guvernul e tot la stadiul de consultare a partenerilor sociali, deși a depășit termenul cu două luni.
Ce a scos România din PNRR
Vinerea trecută, Executivul a trimis documentele pentru modificarea PNRR către Comisia Europeană. Guvernul a decis să taie granturi totale de 740 de milioane de euro pentru spitale existente și noi, infrastructură prespitalicească, precum și dotări pentru ATI, fiind vorba de spitale din Constanța, Arad şi București.
De asemenea, sunt tăiate 270 de milioane de euro finanțarea pentru împădurire, dar și finanțări de 95 de milioane de euro de la punctele de încărcare de vehicule electrice și 180 de milioane de euro de la pistele pentru biciclete. Are loc și o reducere cu 400 de milioane de euro la împrumuturile planificate pentru infrastructura de gaze din Oltenia.
Inclusiv în zona de educație au fost tăiați bani. Mai precis, din 103 milioane de euro pentru „înființarea, echiparea și operaționalizarea a 412 servicii complementare pentru grupurile defavorizate” a avut loc o diminuare cu 80,58 milioane, fiind luată măsura pentru că ar fi existat riscul neimplementării. 50 de milioane de euro au fost tăiați de la obiectivul de transformare digitală la nivel de MAI, pentru carte de identitate electronică și semnătură digitală, fiind lăsați doar 150 de milioane de euro.
În forma trimisă pentru revizuirea PNRR, România a propus și scoaterea procentului de maximum 9,4% din PIB pentru pensii, detaliu confirmat oficial de Marcel Ciolacu.