Gafe şi bâlbe în discursul privind bilanţul ultimelor şase luni al ministrului Culturii, George Ivaşcu

Asemeni colegilor din alte ministere, George Ivaşcu şi-a prezentat bilanţul mandatului de şase luni în calitate de Ministru al Culturii, discursul citit de pe foi fiind încurcat de mai multe bâlbe şi gafe. De asemenea, la final, acesta a refuzat să discute punctual problemele din domeniu.

Unul dintre cele mai încurcate cuvinte pentru ministru a fost „digitizare”, pe care acesta din urmă l-a rostit „digidizarea”, „digizizarea” şi „digigizale”

Alte greşeli şi dezacorduri din discursul lui George Ivaşu:

- „un program de importanţă COVÂLŞITOARE este sezonul România - Franţa”

- „este extinderea şi PERMANTETIZAREA unui dialog şi colaborări constructive şi pozitive”

- „dincolo de implicarea în stabilirea unor PRORITĂŢI şi termeni, în jurul CĂRUIA vă fi articulat proiectul României pentru PREŞEDENŢIA consiliului”

- „în vederea finanţării a cel puţin 7 clădiri monument ISTORICI”

- „în marja ACESTUI reuniuni fiind cuprinsă şi o întâlnire bilaterală cu omologul din Polonia”

Chestionat în legătură cu starea monumentelor lui Constantin Brâncuşi de la Târgu Jiu, el s-a limitat la a spune că o cunoaşte, însă răspunsul la întrebarea „Ce aveţi de gând să faceţi?” a fost „Weekend plăcut”, relatează News.ro.

Discursul complet al ministrului Culturii VIDEO Guvernul României / Youtube

Pornind de la Investiţii şi infrastructură în Cultură, pe parcursul a şapte puncte citite, George Ivaşcu a făcut o trecere în revistă a întâlnirilor de lucru, planurilor pe care instituţia pe care o conduce le are, între care participarea la festivalul Europalia şi importanţa Sezonului cultural Româno-Francez şi a preluării de către România a preşedinţiei Conisliului Uniunii Europene. Subiecte despre care, pe rând, a discutat fiecare ministru al Culturii din ultimii doi. 

„Este un fapt bine cunoscut că, alături de Educaţie şi Sănătate, domeniul Culturii nu s-a bucurat de o finanţare satisfăcătoare în ultimii ani”, şi-a început Ivaşcu expunerea.

El a punctat că actualul guvern arată „o mare deschidere şi receptivitate” către aceast domeniu. 

A amintit de Ordonanţa de Urgenţă adoptată pe 19 iulie, privind programul de investiţii în domeniul culturii, şi suma de 1 miliard de lei pentru contracte de finanţare multianuale. 

„Avem credinţa că putem, în sfârşit, asigura finanţarea multianuală pentru obiective importante de infrastructură şi de restaurare şi conservare a patrimoniului, care urmează să fie judicios analizate ca oportunitate şi amploare”, a spus el.

Ivaşcu a dat câteva exemple: „Muzeul Naţional de Istorie din Bucureşti” (Muzeul Naţional de Istorie a României), Opera Naţională din Cluj-Napoca, cele din Iaşi, Craiova şi Timişoara, realizarea de muzee naţionale noi: Muzeul Fotografiei, Muzeul Arhitecturii şi Construcţiilor.

A vorbit şi despre Hotărârea de Guvern prin care a fost aprobată o schemă de ajutor de stat pentru sprijinirea culturii şi producţiei de film în România. 

Schema se va derula până la finalul lui 2020 şi prevede un buget anual de 50 de milioane de euro, „Guvernul suportând 45% din cheltuielile pentru producţiile de film realizate pe teritoriul României şi/ sau care promovează România în film”.

Ivaşcu a vorbit şi despre programele finanţate din fondurile europene nerambursabile, ca Ro-Cultura (29 milioane de euro, pe trei ani) - restaurare de monumente istorice, obiecte de patrimoniu, susţinerii a spectacolelor de artă contemporană -, eCultura (implică 29 de instituţii - muzee, biblioteci, Arhiva Naţională de Filme, Institutul Naţional al Patrimoniului, SRTv şi SRR).

El a reluat ideea elaborării Codului Patrimoniului Cultural, a strategiei naţionale privind protejarea monumentelor istorice, şi a spus că „una dintre marile preocupări din activitatea MCIN care presupune un enorm volum de lucru este realizarea şi implementarea programelor strategice de mare impact şi rezonanţă internă şi internaţională”.

În acest caz, a evidenţiat: Timişoara - Capitală Europeană a Culturii 2021, „Oraşe Europene”, Sezonul cultural România-Franţa (28 noiembrie 2018 - 14 iulie 2019), preluarea preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene şi participarea la festivalul Europalia.

George Ivaşcu a vorbit, între altele, despre festivalurile internaţionale la care a fost reprezentată România anul acesta, despre galele naţionale, dar şi despre întâlnirile profesionale pe care le-a avut în ultima jumătate de an, precum cu reprezentanţi ai Universal şi Google şi cu omologul polonez, Piotr Glinski, şi consultări cu instituţii ca Academia Română, Uniunea Artiştilor Plastici, Uniunea Cineaştilor, UNITER.

„Una dintre cele mai dificile probleme cu care se confruntă MCIN şi subordonatele sale, cu posibile consecinţe extrem de grave pentru statul român, de pierderi financiare şi materiale de mari dimensiuni, sunt cele de natură litigioasă”.

Ivaşcu a dat exemplu: clădiri, terenuri, obiecte de artă, „problema «Cuminţenia Pământului», situaţia Muzeului şi Castelului Peleş, a Muzeului Bran - care este evacuat de către proprietari şi, în sfârşit, a fost relocat; probleme grave a situaţiilor de insolvenţă în care se află RADEF şi Coresi, care trebuie corect şi legal administrate în interesul statului român”.

Legislativ, George Ivaşcu îşi doreşte finalizarea Codului Patrimoniului şi elaborarea şi implementarea Strategiei naţionale pentru Cultură.