Fiul disidentului Gheorghe Ursu distruge fabulaţiile lui Călin Popescu Tăriceanu: „O manevră politicianistă dezgustătoare“
0Andrei Ursu, fiul disidentului anticommunist Gheorghe Ursu, neagă vehement declaraţiile lui Călin Popescu Tăriceanu potrivit cărora i-a fost student şi i-a mărturisit că se teme că el însuşi este în pericol. Andrei Ursu îl acuză pe liderul ALDE că dezinformează cu scopul de a câştiga credibilitate şi cataloghează totul drept „o manevră politicianistă dezgustătoare“.
Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a fost invitat la Digi24 unde a amintit de tragedia lui Gheorghe Ursu, disident ucis în închisoare, şi a afirmat că l-a cunoscut pe fiul acestuia, care i-a fost student şi chiar i-a împărtăşit drama prin care trecea.
„Întâmplarea face, de exemplu, că băiatul disidentului Gheorghe Ursu mi-a fost chiar student şi subiectul acesta a venit să ni-l împărtăşească, mie şi încă unui coleg de-al meu, cu mare frică, pentru că era... se temea că acest lucru ar putea să aibă consecinţe asupra lui, urmă să-şi pregătească examenul de diplomă...“, a declarat Călin Popescu Tăriceanu în emisiunea „Jurnalul de seară“ de la Digi24.
Declaraţia vine în contextul în care partidul său a cerut cu insistenţă demiterea procurorului general Augustin Lazăr pe motiv că acesta, în anii comunismului, în calitate de preşedinte al Comisiei de liberări condiţionate de la Penitenciarul Arad, a dat aviz negativ eliberării anticipate a deţinutului politic Iulius Filip.
Într-o scrisoare, Andrei Ursu, fiul disidentului Gheorghe Ursu, notează că afirmaţiile sunt complet false, întrucât nu l-a cunoscut niciodată personal pe Călin Popescu Tăriceanu şi nu i-a fost vreodată profesor.
„Înţeleg că domnul Călin Popescu Tăriceanu a fost cadru didactic la Facultatea de Construcţii. Eu nu am urmat această facultate, ci pe cea de Automatizări şi Calculatoare, la Institulul Politehnic Bucureşti. La momentul uciderii tatălui meu de către Securitate, în închisoare, eu nu mai eram student de doi ani. Am terminat facultatea în anul 1983, deci nu avea cum să-mi fie teamă că acest lucru ar putea să aibă consecinţe, pentru că ar fi urmat să-mi pregătesc examenul de diplomă. Deci, nu cred că mai e nevoie să menţionez că aceste afirmaţii ale politicianului Călin Popescu Tăriceanu sunt în întregime false“, scrie Andrei Ursu.
Acesta este convins că pe şeful Senatului nu-l înşală memoria, iar declaraţiile nu reprezintă o eroare nevinovată, ci o dezinformare voită şi „o insalubră manevră oportunistă“: „Faptul că domnia să pretinde că eu aş fi venit la el să-i «împărtăşesc» subiectul uciderii în închisoare a tatălui meu, disidentul Gheorghe Ursu, găsesc că este o manevră politicianistă dezgustătoare. Nu mi se pare efectul unei memorii defecte. Orice om care a trăit în perioada dictaturii ceauşiste şi a terorii Securităţii ştie că a discuta cu cineva despre acest subiect însemna cu necesitate ca acea persoană să-mi fie foarte apropiată. Mai mult, să fi avut încredere totală în el că nu mă va turna Securităţii. Nu e plauzibil, deci, că pe domnul Tăriceanu îl înşală memoria. Aceste lucruri nu se uită şi cu atât mai puţin pot fi construite «din greşeală», printr-o festă a unor amintiri în derivă. Este evident că domnul Tăriceanu a compus această dezinformare cu scopul vădit de a induce în eroare opinia publică. El doreşte să se asocieze în acest mod abject cu cauza şi memoria unui disident. Se erijează nu doar într-un profesor al meu (care n-avea cum să fie), dar - printr-o insalubră manevră oportunistă - chiar într-un apropiat al meu, deosebit de intim, în care aş fi avut atâta încredere, încât să-i fi confiat informaţii despre soarta tatălui mei ucis de Securitate“.
Fiul disidentului anticomunist încheie prin a-l acuza pe Tăriceanu că minte pentru a-şi câştiga „o jalnic de nemeritată credibilitate în atacurile sale“ îndreptate de această dată către Augustin Lazăr.
„Cu atât mai mult cu cât minciuna este enunţată cu o figură fermă şi un aplomb - de o mare forţă de «convingere» - care mă face să mă gândesc cu înfiorare la modul cum şi-a construit cariera acest politician, a cărui credibilitate pare că se bazează pe acest tip de aplomb. Dat fiind contextul interviului în cauză, nu pot să nu asociez fabulaţia domnului Tăriceanu legată de mine şi de memoria tatălui meu cu interesele de moment ale politicianului Tăriceanu. Mi se pare evident că domnia sa încearcă să se legitimeze ca apropiat al familiei unui disident (lucru în totalitate inventat), pentru a-şi câştiga o jalnic de nemeritată credibilitate în atacurile sale - şi acestea, în cea mai mare parte, false - împotriva procurorului general“, conchide Andrei Ursu.