Firea, după suspendarea facilităţilor fiscale pentru educaţia timpurie: „Ce contează că aproape 1,3 milioane de copii  trăiesc sub pragul sărăciei?”

Senatrul PSD Gabriela Firea a criticat, marţi, renunţarea la proiectul care viza acordarea unor facilităţi fiscale pentru educaţia timpurie a copiilor, afirmând că decizia a fost luată de către Ministerul Finanţelor în condiţiile în care România are aproape 1,3 milioane de copii care trăiesc sub pragul sărăciei, iar 400.000 nu merg la şcoală din aceeaşi cauză.

„Cum rāmâne cu cei 1.500 de lei pentru îngrijirea copiilor? Pe 10 martie, am întrebat oficial Ministerul Finanţelor ce trebuie să facă părinţii care au copii preşcolari, pentru a primi cei 1500 lei/lună, cheltuiţi pentru educaţia celor mici, de la angajatorii lor.  Teoretic, această facilitate inclusă anul trecut în Codul Fiscal era în vigoare de la 1 ianuarie 2021, dar nu existau norme de aplicare, aşa că nimeni nu ştia cum să procedeze. Nici parinţii, nici angajatorii”, a scris Gabriela Firea, marţi, pe Facebook.

Potrivit acesteia, „răspunsul Ministerului Finanţelor a fost ca o glumă din anii 80: Da, se aplică, dar se suspendă!”.

„Noaptea, ca laşii, Guvernul a lansat prin Ministerul Finanţelor, în dezbatere publică, un proiect de ordonanţă prin care această prevedere este suspendată până la sfârşitul anului. Curată transparenţā! Ce contează că România are aproape 1,3 milioane de copii care trăiesc sub pragul sărăciei, iar 400.000 de copii nu merg la şcoală din aceeaşi cauză”, a mai scris Firea.

Facilitatea care permite angajatorilor să deducă din impozit cheltuielile pentru educaţia timpurie a copiilor angajaţilor, în limita a 1.500 de lei pe lună per copil, este discriminatorie, anunţă Ministerul Finanţelor, care explică astfel un proiect de ordonanţă de urgenţă care stabileşte că această facilitate va fi suspendată până la finalul anului. Potrivit ministerului, această facilitate încalcă şi legislaţia europeană în domeniul impozitării, iar legea prin care este introdusă nu precizează sursele de finanţare pentru măsura propusă, impactul bugetar fiind estimat la 4,5 miliarde lei, ceea ce ar presupune o creştere a deficitului bugetar pânã la 7,56% din PIB.