Eurobarometru. Românii, în topul celor mai interesaţi şi informaţi de activitatea UE

Românii se află în topul cetăţenilor UE interesaţi de subiectele care ţin de Uniune şi Parlamentul European. Mai mult, aproape două treimi sunt de părere că pot identifica dezinformările şi ştirile false.

Ultimul eurobarometru, adică sondajul făcut la nivelul statelor UE, analizează „în profunzime deprinderile oamenilor în domeniul mass-media”, încrederea pe care o au în diverse surse de informaţii, dar şi atitudinile lor faţă de ameninţarea dezinformării. Nu mai puţin de 52.347 de oameni au fost intervievaţi la nivelul UE pentru eurobarometru.

72% dintre respondenţii sondajului afirmă că au citit, văzut sau auzit recent ştiri despre Uniunea Europeană, aceasta fiind media europeană. De asemenea, 57% au afirmat acest lucru despre Parlamentul European. La nivel european, televiziunea domină ca sursă principală de ştiri (75% dintre respondenţi), mai ales pentru generaţiile mai în vârstă. În general, posturile publice de radio şi de televiziune sunt sursele de ştiri în care cetăţenii au cea mai mare încredere în Uniune (49%), iar următoarele sunt presa scrisă (39%) şi posturile private de radio şi de televiziune (27%).

Răspunsurile date de românii care au luat parte la sondaj arată un interes al acestora faţă de Uniunea Europeană, fie el direct, prin informarea din proprie iniţiativă, fie indirect, adică ascultarea, vizionarea sau citirea ştirilor despre structura comunitară.

Fruntaşii şi ultimii din clasament

La întrebarea dacă au citit sau au auzit/văzut ştiri despre UE, 90% dintre românii intervievaţi au răspuns afirmativ, fiind pe primul loc la nivelul Uniunii. Aşadar, cu 18% mai mult faţă de media europeană, 72%. România e secondată, cu 89%, de Malta şi Letonia, două state mult mai mici. La polul opus, statul cu cel mai slab interes e Franţa (57%). În coada clasamentului mai sunt Olanda (59%) şi Belgia (62%).

De asemenea, ţara noastră este pe locul al doilea la nivelul UE în ceea ce priveşte interesul faţă de Parlamentul European, cu 81% care au vizionat, ascultat sau citit ştiri despre forul european, după Malta (85%). Pe al treilea loc la acest item se află Bulgaria, cu 79%. Aşadar, e vorba de aproape 25% faţă de media europeană de 57% la nivelul UE.

Televiziunea, lider pentru informare

Românii se informează cu precădere de la televizor, opt din zece declarând că au urmărit ştiri în ultimele şapte zile, în timp ce 53% au citit platforme de ştiri. 37% au ascultat ştiri la radio, 29% au accesat bloguri pentru informare, iar doar 15% au parcurs materiale din presa scrisă. Una dintre întrebările eurobarometrului au vizat şi aflarea interesului pentru citirea unei ştiri în funcţie de interes, titlu sau imaginea folosită pentru ilustrarea acestuia. Pentru 55% dintre românii care au răspuns la întrebări a contat ca titlul articolului să fie „relevant” pentru interesele cititorului, pentru 41% a contat faptul că e publicat pe „canal mediatic” în care să aibă încredere, iar pentru 36% a contat „titlul captivant”. Ilustraţia ştirii a contat cel mai puţin, adică 23%.

Dezinformare şi ştiri false

Peste un sfert dintre respondenţi (28%) consideră că, în ultimele şapte zile, au fost expuşi „des” sau „foarte des” la dezinformare şi ştiri false. Cifra atinge cote maxime în Bulgaria, cu 55% dintre respondenţi, iar Olanda se află la polul opus: doar 3% dintre respondenţi consideră că au fost expuşi „foarte des” şi 9% „des” la dezinformare sau ştiri false.

În ceea ce priveşte România, 20% dintre respondenţi consideră au fost expuşi „foarte des” la dezinformare şi ştiri false în ultimele zile, iar 25% că au fost expuşi „des”.

Majoritatea respondenţilor sunt încrezători că pot recunoaşte dezinformarea şi ştirile false: 12% se simt „foarte încrezători” şi 52% „destul de încrezători”. Procentele pentru România sunt aproximativ la fel cu media UE, în condiţiile în care 13% sunt „foarte încrezători” că identifică dezinformările şi ştirile false, iar 49%, „destul de încrezători”. Nivelul de încredere în posibilitatea de a face distincţia dintre ştirile adevărate şi cele false scade cu vârsta şi creşte cu nivelul de educaţie, potrivit eurobarometrului.