Dragnea, scrisoare către Iohannis: Regret că Preşedinţia nu l-a invitat şi pe iniţiatorul legii la dezbaterea pe taxa radio-tv. Prezentanţi şi argumentele mele

Preşedintele PSD Liviu Dragnea i-a transmis o scrisoare deschisă preşedintelui Klaus Iohannis, în care se arată deranjat de faptul că Preşedinţia nu l-a invitat, în calitate de iniţiator al legii celor 102 taxe eliminate, la dezbaterea privind scoaterea taxei radio-TV.

Redăm mai jos scrusoarea adresată de Liviu Dragnea  preşedinteleui Klaus Iohannis:

Vă scriu în calitate de iniţiator al legii prin care se elimină taxele pentru posturile publice de radio şi televiziune. Regret faptul că Preşedinţia nu a considerat necesar să îl invite pe iniţiatorul legii la dezbaterea pe care o organizează. În interesul unei dezbateri echilibrate vă solicit să prezentaţi astăzi şi următoarele argumente care explică raţiunile pentru care am propus această măsură, precum şi alternativele de finanţare a celor două posturi publice, astfel încât buna lor funcţionare şi independenţa editorială să nu fie afectate.

În primul rând aş dori să subliniez că eliminarea celor două taxe nu presupune în niciun caz că cele două posturi vor dispune de mai puţine fonduri. Dimpotrivă, propunerea PSD le poate asigura o finanţare mai consistentă şi mai predictibilă.

Astfel, în locul celor două taxe, care până acum erau plătite în mod direct de cetăţeni, atât televiziunea publică, dar şi radioul public vor primi anual, de la bugetul de stat o sumă fixă pentru fiecare cetăţean al României. Aceste sume fixe vor fi aprobate în fiecare an, de către Parlament, prin Legea Bugetului de Stat, fără a mai implica alte negocieri ulterioare cu factorii de decizie de la nivel guvernamental. Prin urmare, cele două posturi publice vor căpăta mai multă independenţă faţă de decidenţii politici, comparativ cu situaţia din prezent, în care Radioul şi Televiziunea publice depind în mare măsură de negocierile purtate cu reprezentanţii executivului pentru completarea sumelor insuficiente încasate din taxele radio-TV.

De exemplu, pentru anul 2017, propunerea PSD este ca pentru postul public de televiziune să fie alocată o sumă de 34 de lei pentru fiecare cetăţean român, de unde rezultă un buget anual de aproximativ 680 milioane lei, respectiv 151 milioane euro (20 milioane cetăţeni x 34 lei). Spre comparaţie, conform Raportului de activitate publicat de Societatea Română de Televiziune (SRTV) pentru anul 2015, această societate a încasat din taxa TV o sumă totală de 334,5 milioane lei, respectiv 74 milioane euro, adică jumătate din nivelul propus de PSD (Raportul de activitate al SRTV pe anul 2015).

În mod similar, pentru Societatea Română de Radiodifuziune (SRR) ar urma ca pentru anul 2017 să se aloce prin Legea Bugetului de Stat o sumă de 21 lei pentru fiecare cetăţean român, ceea ce ar reprezenta un total de 420 milioane lei, respectiv 93 milioane euro (20 milioane cetăţeni x 21 lei). Adică mai bine decât dublul sumei colectate din taxa radio în 2015 de către SRR, care a raportat venituri din această sursă în cuantum total de 206,7 milioane lei, respectiv 46 milioane euro (Raportul de activitate al SRR pe anul 2015).

S-a înţeles greşit că în modelul actual posturile publice de radio şi televiziune ar fi idependente pentru că, încasând taxe direct de la cetăţeni nu ar depinde de decidenţii politici pentru alocarea unor fonduri de la bugetul de stat. În realitate, taxele radio-TV nu asigură decât o parte din cheltuielile acestor două instituţii. De pildă, în cazul Societăţii Române de Televiziune, veniturile din taxa TV nu asigură decât 70% din cheltuieli, fiind mereu necesară intervenţia Guvernului pentru a transfera sume de la Bugetul de Stat. Iar aceste suplimentări de fonduri din Buget nu se fac pe baza unei reguli obiective, ci prin negocieri arbitrare între cele două părţi, care pun cele două instituţii medi într-un raport de dependenţă faţă de decidenţii din Executiv.

În propunerea PSD, procedura de alocare a fondurilor pentru cele două societăţi va fi stabilită prin lege, ceea ce înseamnă că fondurile necesare pentru buna lor funcţionare vor fi suficiente şi predictibile, indiferent de conjucturile politice şi fără a mai depinde de negocieri arbitrare cum s-a întâmplat până în prezent pentru obţinerea alocărilor suplimentare de la bugetul de stat în vederea completării veniturilor insuficiente din taxele radio-TV.

În ceea ce priveşte independenţa editorială a celor două instituţii, aspectele care ţin de asigurarea finanţării corespunzătoare nu reprezintă decât un element secundar în raport cu modul în care sunt numite persoanele din conducerea celor două instituţii media. Oricât de îndestulătoare ar fi sumele alocate acestor două posturi, independenţa lor nu va fi asigurată dacă numirile echipelor de management vor continua să se facă după un algoritm politic aşa cum s-a întâmplat până în momentul de faţă.

Puntem afirma cu certitudine că situaţia economică dificilă în care se află în prezent Societatea Română de Televiziune este în mare parte rezultatul unui management defectuos care a durat o lungă perioadă pentru că numirile s-au făcut mai degrabă după criterii politice, decât profesionale.

De aceea, o discuţie serioasă privind independenţa editorială, dar şi în ce priveşte calitatea managementului celor două posturi publice de radio şi televiziune ar trebui să plece în primul rând de la stabilirea unei proceduri transparente şi obiective pentru numirea în conducerea celor două posturi a unor persoane neutre din punct de vedere politic şi cu o foarte bună pregătire în managementul media.

În opinia PSD, o astfel de procedură  va trebui stabilită la nivelul comisiilor de specialitate din Senat şi din Camera Deputaţilor, printr-un consens cât mai larg din partea reprezentanţilor tuturor partidelor politice care vor accede în viitorul Parlament. PSD îşi manifestă deschiderea faţă de eventualele propuneri venite din partea unor organisme reprezentative din domeniul media, cu o bună reputaţie pe plan intern şi internaţional.

Asociaţia ActiveWatch, cu sprijinul Administraţiei Prezidenţiale, organizează, joi, la Biblioteca Naţională a României, dezbaterea cu titlul ”Eliminarea taxei radio-tv – sprijin sau ameninţare a misiunii societăţilor publice de radio şi televiziune?”, la care vor participa preşedintele Klaus Iohannis, jurnalişti, reprezentanţi ai organizaţiilor de media şi membri ai societăţii civile.