Doi ani de la alegerea lui Klaus Iohannis ca preşedinte. Realizări şi momente dificile

Preşedintele Klaus Iohannis împlineşte, miercuri, doi ani de la câstigarea alegerilor prezidenţiale din 2014, când l-a învins pe fostul premier Victor Ponta. După un prim an în care şeful statului a evitat să se pronunţe asupra evoluţiei partidelor politice, Iohannis şi-a schimbat discursul cerând tot mai mult reformarea actorilor politici.

La finalul primului an de mandat Klaus Iohannis a trebuit să opteze, după consultările cui partidele politice, pentru un nou premier, în cele din urmă fiind ales un tehnocrat. În jurul acestuia s-a conturat un Guvern format din tehnocraţi. În curând, la aproape o lună după doi ani de mandat, Iohannis va fi nevoit să desemneze un nou premier. 

Şeful statului a câstigat alegerile prezidentiale din noiembrie 2014 când a primis că va schimba „modul de a face politica”, atat in relatia cu instituţiile statului, in special Parlamentul şi Guvernul, cat şi în relaţia cu cetăţenii. 

Iohannis a susţinut că va încuraja scjimbarea legislaţiei electorale, al carei punct principal era introducerea votului prin corespondenţă, ceea ce până la urmă s-a şi întâmplat. Însă, această formă a votului prin corespondenţă nu a răspuns în integralitate cerinţelor societăţii civile, în condiţiile în care legea e aplicabilă doar pentru parlamentare, numărul de parlamentari de destul de mic şi procedurile de înregistrare au fost destul de dificile. 

O altă reuşită a şefului statului este faptul că a reuşit să convingă o parte din partide să se reformeze, să propună pentru locale şi parlamentare oameni integri. Formaţiunile care au răspuns apelului preşedintelui au fost, în special, PNL şi USR. Reformarea i-a costat scump pe liberali care au fost nevoiţi să renunţe la buni organizatori, cum este cazul lui Vasile Blaga sau Dan Motreanu. 

În cursul anului 2015, Iohannis a organizat mai multe dezbateri şi consultări cu partidele pe tema marilor proiecte ale României, care s-au concretizat în luna septembrie cu înfiinţarea unui grup de lucru pentru întocmirea unui proiect de ţară. Din acest organism fac parte politicieni şi membri ai societăţii civile, fiind stabilit abia 2017 ca termen pentru elaborarea unui document programatic. Acesta ar urma însă să evidenţieze marile direcţii de dezvoltare ale României pe un termen mediu şi lung şi ar trebui să fie asumat de toate forţele politice. Deşi au avut loc deja mai multe întâlniri ale grupului de lucru, în spaţiul public au apărut foarte puţine informaţii despre funcţionarea lui şi stadiul proiectului.

Momente dificile ale mandatului

Şeful statului a fost pus în dificultate pe teme ce ţin de politică externă. Iniţial, România a respins ideea cotelor obligatorii cu imigranţi, alăturându-se unui grup de state care nu a avut însă câştig de cauză. Ulterior, România a precizat că aceste cote pot fi atinse şi acceptate, în pofida faptului că numărul avansat de Comisia Europeană a tot crescut.

De asemenea, un moment în care şeful statului a fost prins în ofsaid a fost cel legat de propunerea  României de a înfiinţa un grup naval NATO la Marea Neagră pentru exerciţii. El trebuia parafat odată cu vizita preşedintelui în Bulgaria, însă vecinii de la sud s-au retras chiar cu o zi înainte ca documentele să fie semnate. De vină ar fi fost, spun surse oficiale, opoziţia Moscovei, care a reuşit să îi facă pe oficialii bulgari să se răzgândească.

Nu în ultimul rând, în acest al doilea an al mandatului lui Iohannis  a avut loc referendumul din Marea Britanie în care cei din Albion s-au pronunţat pentru ieşirea din UE. România a încercat să transmită ideea că rezultatul nu este o „tragedie”, ci este un eveniment care poate oferi ţării noastre diferite oportunităţi, pentru a-şi întări rolul în Uniunea Europeană.