De ce ordonanţa de urgenţă pe Codurile penale e ilegală. Judecătorul CCR Tudorel Toader, contrazis de ministrul PSD Tudorel Toader

Guvernul nu poate modifica o lege aflată în dezbatere parlamentară pentru că ar încăla astfel „competenţa Parlamentului de unică autoritate legiuitoare“, arată o decizie a CCR din 2010. Aşadar, Codurile penale, aflate pe masa aleşilor, nu pot fi modificate prin ordonanţă de urgenţă, aşa cum a anunţat PSD. Tudorel Toader una spunea în 2010, ca magistrat CCR, exact pe dos spune azi, ca ministru.

În 2010, Guvernul Boc îşi angaja răspunderea pe Legea educaţiei, proiectul reformist propus de Daniel Funeriu. La momentul respectiv, Legea educaţiei se afla în dezbatere parlamentară în Senat. Deşi PDL avea majoritate în Parlament –la limită, dar avea majoritate- Executivul a recurs la varianta angajării răspunderii, tocmai ca reforma să intre în vigoare cât mai repede, în condiţiile în care Ecaterina Andronescu, la acea vreme senator, încerca să blocheze proiectul din răsputeri în Legislativ.

Ce înseamnă angajarea răspunderii
Guvernul vine în faţa celor două Camere şi anunţă că îşi angajează răspunderea pe un proiect de lege. Automat, Opoziţia poate depune moţiune de cenzură în termen de trei zile. Dacă moţiunea trece, Guvernul e demis. Dacă moţiunea pică, legea angajată de Guvern este considerată adoptată şi merge la promulgare. 

Mircea Geoană, pe atunci preşedinte PSD al Senatului, a sesizat CCR, pe motiv că Guvernul a încălecat Parlamentul, deci a generat un conflict juridic de natură constituţională. Iar CCR i-a dat dreptate. „Curtea constată că angajarea răspunderii Guvernului asupra proiectului Legii educaţiei naţionale, în condiţiile în care proiectul de lege se afla în proces de legiferare la Senat, în calitate de Cameră decizională, a declanşat un conflict juridic de natură constituţională între Guvern şi Parlament, întrucât prin exercitarea de către Guvern a unei competenţe a Parlamentului, cu nerespectarea cadrului constituţional care o circumstanţiază, s-a încălcat competenţa Parlamentului de unică autoritate legiuitoare“, se arată în decizia Curţii.

La rândul său, judecătorul Cristi Danileţ a explicat pe Facebook: „Când o lege este în fază finală în Parlament, Guvernul nu poate adopta un act normativ pe aceeaşi chestiune, pentru că ar încălca principiul separaţiilor puterilor în stat şi cel al cooperării loiale între puteri“.

Este exact situaţia de azi a Codurilor penale.  Majoritatea PSD-ALDE-UDMR din Parlament a adoptat în vară modificările la Codul penal şi la Codul de procedură penală, iar Opoziţia a contestat  cele două proiecte la CCR. Curtea le-a declarat într-o proporţie covârşitoare neconstituţionale. Spre exemplu, la Codul penal au picat jumătate din modificările PSD, iar la Codul de procedură penală au fost respinse două treimi din articole, semn că Parlamentul a legiferat superficial, pe repede-nainte.

De la CCR, legile s-au întors în Parlament, unde se află din nou în dezbatere, aşa cum cere procedura. Numai că Guvernul vrea să adopte prin ordonanţă de urgenţă doar articolele din Codurile penale declarate constituţionale de CCR. Explicaţia oficială e că Opoziţia îngreunează intrarea în vigoare a legislaţiei penale în forma modificată de PSD, cu toate că PNL şi USR nu au făcut altceva deât să uzeze de un drept constituţional: sesizarea CCR. Explicaţia neoficială a ordonanţei: Guvernul ar vrea să agaţe în ordonanţă şi un articol referitor la amnistie şi graţiere, clemenţa juridică mult-aşteptată de liderii PSD.

Chiar dacă ar fi bine intenţionat, Guvernul Dăncilă tot ar încălca legea, conform deciziei CCR din 2010. Pentru că ordonanţa de urgenţă, la fel ca angajarea răspunderii, ştirbeşte  din „competenţa Parlamentului de unică autoritate legiuitoare“, în condiţiile în care modifică o lege aflată în dezbaterea celor două Camere.

În plus, ordonanţa de urgenţă este o formă şi mai abruptă de legiferare în comparaţie cu angajarea răspunerii. O ordonanţă de urgenţă  produce efecte imediat şi ireversibil, în timp ce o lege adoptată prin angajarea răspunderii poate fi contestată la CCR înainte de promulgare. Aşadar diferenţa este esenţială, mai ales în materie penală, unde orice ordonanţă de urgenţă poate închide imediat dosare penale. De aici şi insistenţa cu care liderii PSD cer amnsitie şi graţiere prin OUG, tocmai ca să intre în vigoare pe loc.

„Răzgândel“ Toader
În 2010, Tudorel Toader, ca magistrat CCR, se număra printre judecătorii care îi dădeau dreptate lui Mircea Geaonă, deci era de părere că legile trebuie modificate în Parlament, nu prin OUG. Azi, în calitate de ministru PSD al Justiţiei, Tudorel Toader susţine varianta ordonanţei de urgenţă. Întrebat dacă Guvernul poate modifica prin OUG o lege dezbătută deja în Parlament, Toader a evitat răspunsul. De asemenea, întrebat de ziarişti care este caracterul de urgenţă, Toader s-a mărginit să răspundă: „O veţi vedea la momentul respectiv”.