Analiză De ce nu poate fi Ilie Bolojan un nou Emil Boc? Cristian Hrițuc: „Rețeta” din 2009 nu mai funcționează în 2026, acum suntem la terapie intensivă

Comparațiile cu epoca Boc și jocurile politice din campania prezidențială a anului 2009 inundă scena publică, însă realitatea anului 2026 invalidează acest dejavu. Diferențele majore în plan economic și geopolitic reduc drastic șansele unui scenariu tras la indigo, în ciuda instabilității guvernamentale similare.

„Adevărul” a stat de vorbă cu fostul consilier prezidențial, analistul politic Cristian Hrițuc, despre diferențele majore dintre cele două situații politice. Guvernul Boc I a continuat să funcţioneze interimar, până după alegerile prezidenţiale, dar doar după ce variantele cu Lucian Croitoru şi Liviu Negoiţă premieri au fost respinse sau amânate de parlament.

„În primul rând, nu e același context. Atunci eram în pline alegeri prezidențiale și era oarecum asumat de toată lumea că, la finalul campaniei, se va tranșa ce se va întâmpla și cu Guvernul. Decizia 85 a Curții Constituționale, în care toată lumea se învârte este destul de clară: președintele nu are voie să numească un premier în condițiile în care se știe din start că pică. Ilie Bolojan poate să mai primească un mandat? Da, dacă se configurează ideea că va avea o majoritate, da, poate primi un astfel de mandat. Dacă este să ne ducem în extrem, să judecăm și Grindeanu a picat tot prin o moțiune de cenzură. Grindeanu ar putea primi un mandat? Adică mie mi se pare că lucrurile sunt un pic împinse la extrem.

Pentru că, în momentul de față, să fim serioși, chiar dacă, constituțional, Ilie Bolojan ar putea primi mandat, PSD nu ar putea vota, asta e cea mai mare barieră. N-ar putea vota un guvern cu premier Ilie Bolojan și o continuare în coaliție, după ce au avut moțiunea de cenzură.”

„Președintele poate dizolva Parlamentul. Nu e obligat”

La vremea respectivă au fost respinse două propuneri de premier, dar președintele nu este obligat să dizolve parlamentul dacă nu trec două propuneri de premieri cu miniștri propuși, spune analistul.

„Poate fi calea spre alegeri anticipate sau nu. Președintele poate să mai desemneze încă două guverne. Pentru că în Constituție e un cuvânt foarte clar: președintele poate dizolva Parlamentul. Nu e obligat. Președintele poate să încerce să rezolve criza. Într-un termen mai mare, nu e constrâns de aceste două  căderi succesive. La cum este scrisă Constituția sunt sigur că toți parlamentarii care nu mai prind un al doilea mandat ar vota al doilea guvern, chiar dacă s-ar numi Guvernul Gigi Becali”, arată expertul.

Amintim că, Emil Boc a declarat de curând că situația actuală este opusul celei dintre cele două guverne pe care le-a condus, dar că tot social-democrații sunt motorul acestor schimbări.

„După alegeri am fost reconfirmat ca premier. PSD-ul păţeşte acum ce a făcut el în 2009. Atunci a ieşit de la guvernare în speranţa că îşi va maximiza şansele să câştige alegerile prezidenţiale, acelaşi scenariu se repetă acum cu alţi actori. PSD-ul rămâne singur la guvernare, îl părăsesc aliaţii, în vederea maximizării şanselor pentru următoarele alegeri”, a spus fostul premier pentru Ziua de Cluj. 

„Atunci era o tragere de timp oarecum asumată de toată lumea”

Cristian Hrițuc spune că prelungirea situației de interimat a fost posibilă în 2009 datorită alegerilor prezidențiale și a faptului că cele două tabere susțineau candidați diferiți și își asumau lupta politică, care prima în fața celei de a forma un nou guvern.

„În primul rând, nu seamănă deloc situațiile, pentru că partea asta cu, cine câștigă președinția va numi guvernul, era asumată și de PSD. Știau și ei și nu puneau nici atât de multă presiune, să zic, pentru realizarea unui guvern. Era asumată, conștientizată de toată lumea. Președintele Băsescu a făcut două nominalizări. Liviu Negoiță practic, a așteptat terminarea alegerilor și apoi și-a depus mandatul. Deci atunci era o tragere de timp oarecum asumată de toată lumea.

Acum nu suntem în ipostaza asta, pentru că suntem într-o perioadă, ca să zic așa, de mijloc de mandat. Atunci eram într-o perioadă finală de mandat prezidențial și toată lumea aștepta terminarea ostilităților, pentru a se pune și un guvern”, spune acesta.

„Acum vremurile sunt mai complicate. Război, criză petrolieră”

Singura provocare cu care se confrunta România în 2009 era începutul efectelor crizei economice generate de creditele imobiliare cu risc redus, pornită din SUA din 2008. Nici guvernul nu începuse încă măsurile de reducere a aparatului de stat sau tăieri de salarii. 

„Nu se aseamănă nici din punct de vedere al jocului politic. Nu se aseamănă nici din punct de vedere al contextului. Acum vremurile sunt mai complicate. Război, criză petrolieră, războiul din Ucraina, în România deficit imens.

Atunci nu explodase criza economică, era încă ținută în frâu. Chiar în campania prezidențială s-au luat niște măsuri, ceva de genul, dacă îmi aduc bine aminte, diminuarea timpului de lucru al funcționarilor publici. Aveau câte o zi de concediu impusă, ca să se reducă partea de salariu. Erau niște măsuri de reducere a cheltuielilor statului, dar într-o formă ultra-incipientă. Abia după alegerile prezidențiale au venit măsurile dure, cu reducerea de 25% a salariilor.”

În acest moment, în România, măsurile de austeritate au fost deja luate și contextul internațional ar fi trebuit să primeze în deciziile decidenților politici, crede fostul consilier prezidențial.

„România acum este într-o criză globală. Toată lumea este într-o criză. Atunci nu existau războaie la graniță și nici războiul din Golf, cu implicațiile sale asupra crizei petroliere.

Era o criză economică pornită de la criza financiară din Statele Unite, dar valul spre Europa era încă la început. Deci atunci aveai un spațiu de joc mai mare în timp. Acum, spațiul de joc este extrem de limitat, pentru că timpul trece, ai condiționalitățile din PNRR, SAFE, oricum vei pierde bani, este clar că nu mai ai cum să iei toți banii aceia, iar lupta cu deficitul încă nu s-a terminat.

Eu aproximez că vom avea probleme și pe buget, pentru că toți banii aceștia care nu vor mai intra prin PNRR, și care sunt prinși și acum în buget, vor duce la o diminuare a bugetului și la forțarea unei rectificări bugetare mult mai devreme.”, spune Cristian Hrițuc. 

O altă diferență față de 2009 este faptul că atunci alegerile erau excluse din scenarii pentru că nu pot fi organizate nici înainte, nici în acelaşi timp cu alegerile prezidențiale, întrucât Constituţia prevede că Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele şase luni din mandatul unui preşedinte.