De câte ori a schimbat PSD regulamentul Camerei Deputaţilor pentru a-şi debarca propriii oameni
0Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, rămâne în continuare şi preşedintele Camerei Deputaţilor, în ciuda victoriei pe care Opoziţia a clamat-o miercuri. Schimbarea şefiei Camerei Deputaţilor nu este însă deloc un proces nou pentru social-democraţi. „Adevărul” reaminteşte de câte ori a schimbat PSD regulamentul pentru a putea schimba şi preşedintele, chiar dacă era social-democrat.
PNL, PMP şi USR au încercat miercuri să îl dea jos pe Liviu Dragnea din funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor. Încercarea a rămas, însă, fără succes, regulamentul intern al instituţiei fiindu-le potrivnic. Motivul? Schimbările făcute chiar de social-democraţi de-a lungul timpului pentru a putea scăpa de unii de-ai lor.
Potrivit art. 26 din actualul regulament, revocarea preşedintelui Camerei Deputaţilor se poate supune la vot, în plen, doar după ce „liderului grupului parlamentar care l-a propus şi căruia îi aparţine funcţia de preşedinte” cere în scris acest lucru, introducând subiectul pe ordinea de zi. Aşadar, Liviu Dragnea ar putea fi înlăturat acum doar dacă Daniel Suciu, liderul de grup al PSD - partidul care a dat preşedintele - va face o propunere scrisă în acest sens. Daniel Suciu este însă un apropiat al şefului PSD, iar şansele ca acesta să vină cu propunerea sunt aproape inexistente.
Năstase, primul debarcat
Alegerile prezidenţiale pe care liderul PSD Adrian Năstase le-a pierdut în 2004 l-au făcut mai întâi să piardă funcţia de şef al partidului în favoarea lui Mircea Geoană. Adrian Năstase rămăsese însă cu funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor. Dar nu pentru mult timp, pentru că Geoană şi-a dorit înlăturarea sa şi din fruntea Parlamentului, tomai pentru că îl vedea ca pe o ameninţare. Astfel, proaspătul lider PSD a forţat introducerea pe ordinea de zi a revocării lui Adrian Năstase şi, cu suportul parlamentarilor, ar fi reuşit să obţină debarcarea sa oficială prin vot. Planul nu a mai ajuns la bun sfârşit. Năstase a plecat de bunăvoie, preferând să-şi dea demisia şi nu să fie umilit în plen de propriul partid. La conducerea Camerei Deputaţilor în locul său a venit liberalul Bogdan Olteanu.
Ironia face ca, cinci ani mai târziu, în 2010, Mircea Geoană să piardă şi el alegerile prezidenţiale şi, ulterior, să fie forţat să plece de la şefia Senatului şi a partidului - în acelaşi mod în care el a procedat cu Năstase - de succesorul său, Victor Ponta.
Zgonea, dublă problemă
Din 2008 până în 2012, Camera Deputaţilor a fost condusă de PD-L, prin Roberta Anastase. PSD a venit din nou la putere odată cu victoria USL. Deputatul PSD Valeriu Zgonea devine al treilea om în stat în 2012. Regulamentul specifica, la acea vreme, că revocarea din funcţie a preşedintelui se poate face numai „cu votul majorităţii deputaţilor”. Doi ani mai târziu, în 2014, liderul PSD Victor Ponta pierde şi el alegerile prezidenţiale. La acel moment, Gabriel Oprea, în calitate de preşedinte al UNPR, înclina balanţa în Parlament în favoarea PSD. Cum Ponta tocmai pierduse alegerile, social-democaţii se aşteptau ca Oprea să trădeze şi să treacă de partea liberalilor. Aşadar, în cazul în care s-ar fi schimbat majoritatea parlamentară, funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor era în pericol. Ca măsură de siguranţă, PSD modifică regulamentul intern al Camerei, imediat după alegerile prezidenţiale, pentru a-i securiza funcţia lui Zgonea. Astel, revocarea din funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor devine posibilă numai dacă e propusă de „liderul de grup de care preşedintele Camerei aparţine”. Deci chiar dacă s-ar fi schimbat majoritatea parlamentară, Zgonea putea fi dat jos doar la propunerea propriului partid.
O altă ironie face ca exact Valeriu Zgonea să se întoarcă împotriva propriului partid. În primăvara anului 2016, Liviu Dragnea, care ajunsese deja liderul PSD, este condamnat definitiv în dosarul Referendumul la doi ani cu suspendare. Zgonea i-a cerut lui Dragnea demisia din fruntea partidului, motiv pentru care Dragnea a cerut, la rândul său, în CEx, excluderea acestuia din PSD. La fel ca azi, CEX-ul PSD nu-i ieşea din cuvânt lui Dragnea, aşa că Zgonea a fost exclus imediat. Numai că excluderea din partid a atras automat şi excluderea lui Zgonea din grupul parlamentar al PSD. Practic, debarcarea lui Zgonea devenea imposibilă. Valeriu Zgonea nu mai făcea parte din niciun partid, devenind parlamentar neafiliat în urma excluderii. Deci, grupul de care aparţinea preşedintele Camerei Deputaţilor nu mai exista. „În Regulament scrie că grupul din care faci parte trebuie să-ţi ceară revocarea. Dar Zgonea nu mai e în nciun grup parlamentar. Prin excluderea din PSD, a devenit neafiliat. Or neafiliaţii nu au grup parlamentar. Asta înseamnă că, teoretic, nemaifăcând parte din niciun grup, Zgonea poate fi revocat numai dacă toţi deputaţii îi cer demisia din funcţia de preşedinte. Iar asta este imposibil“, explica în 2016, pentru „Adevărul“, liderul unui grup parlamentar aflat în opoziţie în Camera Deputaţilor.
Cu toate acestea, PSD , care avea majoritate în Parlament, a schimbat Regulamentul Camerei special ca să scape de Zgonea. Modificarea de atunci, care este în vigoare şi astăzi, prevede că „propunerea de revocare se face în scris de către liderul grupului parlamentar care l-a propus şi căruia îi aparţine funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor”. Cum Zgonea fusese propus de grupul PSD, tot grupul PSD putea să propună revocarea sa, chiar dacă, între timp, fusese dat afară din partid.
În prezent, există două variante ca Liviu Dragnea să poată fi înlăturat din funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor. Fie liderul de grup al PSD, Daniel Suciu, propune revocarea sa – ceea ce nu pare să fie cazul momentan – fie se schimbă din nou regulamentul Camerei, o variantă mult mai plauzibilă, din moment ce coaliţia PSD-ALDE tocmai a pierdut majoritatea în Camera Deputaţilor.