Dâncu a speriat PSD cu o temă falsă: schimbarea formei de guvernământ

Vicepremierul Vasile Dâncu, ministrul cel mai apropiat de PSD din Guvernul Cioloş, a vorbit de modificarea Constituţiei în sensul în care România să devină o republică prezidenţială, lucru care i-a speriat pe social-democraţi. Dâncu are dubii în ceea ce priveşte forma de guvernământ din România şi lansează termeni pe care constituţionaliştii nu-i cunosc, ca de exemplu republică semi-parlamentară.

Vicepremierul Vasile Dâncu a lansat o temă veche, care a aprţinut USL şi care s-a dovedit a fi un fiasco total: revizuirea Constituţiei, despre care spune că a vorbit şi cu premierul Dacian Cioloş. Dâncu, apropiat al liderului PSD Liviu Dragnea, un exponent al tentativei eşuate de modificare a Constituţiei pe vremea USL, se gândeşte la schimbarea formei de guvernământ în România.

Al doilea om în Guvernul Cioloş, de profesie sociolog, arată că România ar trebui să treacă la un regim prezidenţial, ceea ce înseamnă puteri sporite pentru preşedinte. „Din punctul meu de vedere, ca sociolog, cred că cel mai bine s-ar potrivit o republică prezidenţială. M-am uitat pe lista de cereri care se fac către preşedinte la scurt timp după ce câştigă alegerile şi, în general, i se cere să guverneze. Oamenii vor salarii mai mari, să dezvolte România, să creeze un cadru economic. Cred că aceste cereri ar înseamna un asemenea tip“, a spus Dâncu, într-un interviu acordat B1 TV.

Indignaţi de propunerea lui Dâncu, social-democraţii i-au cerut imediat explicaţii cu privire la declaraţia făcută.  „L-am întrebat de declaraţia cu regimul prezidenţial. Ne-a zis că nu se diminuează rolul Parlamentului, ci doar se fixează mai exact atribuţiile preşedintelui. A spus-o cu multe înflorituri. Dâncu ştie să fenteze“, ne-a povestit un senator PSD prezent la întâlnirea dintre Vasile Dâncu şi grupul senatorial al social-democraţilor. În varianta USL de modificare a Constiuţiei, preşedintele ţării devenea un personaj mai degrabă decorativ, cu puteri limitate, preluate de Parlament. Proiectul a fost îngropat odată cu ruperea USL  şi după ce a Curtea Constituţională (CCR) şi Comisia de la Veneţia l-au desfiinţat.

„O aberaţie“

Propunerea de schimbare a formei de guvernământ a pornit de la o dilemă alui Dâncu, aceea dacă în România funcţionează un regim semi-prezidenţial sau semi-parlamentar.  „Am discutat cu o grămadă de constituţionalişti, iar unii au spus semi-prezidenţială, alţii semi-parlamentară. Trebuie să stabilim foarte clar acest lucru, este esenţial“, a mai spus Dâncu.

La rândul său, „Adevărul“ a consultat specialişti în drept constituţional pentru a afla care este diferenţa între cele două forme de guvernământ. Răspunsul: niciuna pentru că termenul de repubică semi-parlamentară nu există. Deci România funcţionează după un regim semi-prezidenţial, similar cu celelalte sisteme semi-prezidenţiale din Europa. 

„Este o aberaţie. Nu există noţiunea de republică semi-parlamentară. Daţi o căutare pe google, nu mai zic de manuale sau de cursuri. Este un regim semi-prezidenţial clasic.  Am spus de mai multe ori. Nu numai eu, ci şi alţii. Nu ştiu cine i-a pus că suntem republică semi-prezidenţială. Dacă nu vrea să spună cine i-a zis, înseamnă că nu i-a spus nimeni. Prerogativele preşedintelui sunt descries la fel ca şi în alte sisteme prezidenţiale“, a spus constituţionalistul Radu Carp, care îi dă şi un sfat lui Dâncu: „Eu nu sunt sociolog şi nu comentez analizele IRES (institut sociologic coordonat de Dâncu – n.r.). Nici domnul Dâncu nu cred că are căderea să comenteze nişte concepte cu care nu este familiar“, a mai spus Carp.

Ioan Stanomir, profesor de drept constituţional, întăreşte.  „Din punctul meu de vedere, principala distincţie este între republică parlamentară şi republică semi-prezidenţială. Distincţia ţine de modul în care sunt organizate puterile statului. Într-o republică semi-prezidenţială există, în general, o alegere directă a şefului de stat de către naţiune şi un Cabinet responsabil politic în faţa Parlamentului prin intermediul unei moţiuni de cenzură. În interpretarea mea, România este o republică semi-prezidenţială şi se încadrează în acest tipar constituţional. Semi-parlamentar nu vă pot răspunde ce este pentru că nu ştiu nici eu“, a spus Stanomir.

„Preşedintele devine dictator“

Constiuţionaliştii mai arată şi faptul că schimbarea formei de guvernământ din republică semi-prezidenţială în republică prezidenţială ar putea conduce la transformarea preşedintelui într-un dictator. Regimul prezidenţial pur funcţionează doar în America, care se bucură de o situaţie inedită. Modelul american este bazat pe o putere judecătorească care este mai puternică decât Executivul şi Legislativul la un loc.  „Regimul de tip prezidenial este cel american în care nu există prim-ministru. Preşedintele este şeful Adminstraţiei, dar un regim prezidenţial nu poate fi transplantat nicăieri în lume. Au încercat în Africa şi au ajuns la război civil. Nu se poate impune pentru că în SUA sunt nişte condiţii specifice. Regimurile prezidenţiale sunt cele africane, unde preşedintele devine dictator. Preşedintele nu devine dicatator în SUA pentru că există puterea judecătorească care este foarte importantă. Sunt aleşi reprezentanţii puterii judecătoreşti“, crede constituţionalistul Radu Carp.  

Pe lângă SUA, Ioan Stanomir oferă  drept exemplu şi Franţa, care are parte de un regim semi-prezidenţial, însă cu puteri mai mari pentru preşedinte. „Este de definit tipul de republică prezidenţială. Dacă se doreşte un model apropiat de cel american, dacă se doreşte o republică semi-prezidenţială cu puteri sporite, cum este în Franţa. Sunt foarte multe subtipuri, iar lucrurile acestea trebuie clarificate“, a opinat Stanomir.

Diferenţa între semiprezidenţial şi prezidenţial

În ţările cu formă de guvernământ semiprezidenţială, premierul este şeful Guvernului şi împarte puterea executivă cu preşedintele. În republicile semiprezidenţiale, şeful statului este ales direct de către cetăţeni, acest fapt conferindu-i o legitimitate sporită. În statele cu formă de guvernământ prezidenţială, funcţia de premier nu există. Atât funcţia de şef al guvernului, cât şi cea de şef al statului, sunt îndeplinite de către preşedinte.