Curtea Constituţională salvează arhivele
0Legea prin care cultele religioase ar fi preluat documente în natură de la Arhivele Naţionale nu corespunde Constituţiei, au decis judecătorii Curţii.
Curtea Constituţională a României (CCR) a respins, ieri, Legea arhivelor, decizia fiind luată cu unanimitate de voturi. Judecătorii au decis că legea a fost adoptată cu încălcarea principiului bicameralismului, prevăzut de Legea fundamentală.
Judecătorii au acceptat o contestaţie depusă de USL la Legea arhivelor, votată de Camera Deputaţilor în luna noiembrie a acestui an, la propunerea UDMR. Cel mai controversat articol a fost cel referitor la retrocedarea în natură a documentelor care au aparţinut, în trecut, cultelor religioase. Opoziţia consideră că legea nu defineşte clar caracterul abuziv al confiscării şi nici nu precizează cine ar trebui să-l stabilească, deşi modul în care au fost preluate este esenţial în procesul de retrocedare.
„Deşi prin art. 192, nou-introdus, se prevede ca arhivele să nu fie înapoiate solicitanţilor până nu vor fi microfilmate, microfilmele urmând să rămână la Arhivele Naţionale. Considerăm că microfilmele nu pot reprezenta o dovadă juridică. Originalul este exemplarul de autoritate, iar la Arhivele Naţionale n-ar trebui să rămână doar copii", se mai arată în documentul citat.
După decizia de ieri a Curţii Constituţionale, deputatul UDMR Marton Arpad, unul dintre iniţiatorii proiectului de lege, s-a arătat reţinut în ceea ce priveşte planurile sale de viitor. „Aşteptăm motivarea Curţii Constituţionale şi vom stabili ce vom face, să vedem ce vom putea corecta", a declarat Marton Arpad.
Modificarea Legii arhivelor a fost o solicitare expresă a UDMR care a insistat pe lângă PDL pentru aprobarea acesteia. Proiectul semnat, alături de viceliderul grupului UDMR din Cameră Marton Arpad, de democrat-liberalii Raluca Turcan, Brânduşa Novac şi Florin Anghel, a fost, iniţial, respins atât de Senat cât şi de Comisia de cultură a Camerei.
Opiniile istoricilor
Negocierile din Coaliţie au schimbat însă atitudinea PDL, partid care, iniţial se opusese acestei reglementări. Legea a trecut de Camera Deputaţilor, for decizional, având sprijinul PDL, UDMR şi UNPR. Opoziţia a criticat acest proiect de lege. Proiectul a fost adoptat cu 127 de voturi „pentru", 117 voturi „împotrivă" şi 4 abţineri.
După adoptarea legii, „Adevărul" şi „Historia" au organizat dezbateri pe această temă, iar istoricii consultaţi au fost de părere că demersul legislativ va afecta profund cercetarea istoriei. Istoricul Zoe Petre a apreciat că retrocedarea arhivelor este „o barbarie fără seamă, o crimă", adăugând că „nicăieri în lume nu se întâmplă acest lucru, în toate ţările civilizate există arhive centralizate".
„Dacă vor să le aducă de unde au plecat, cercetarea lor va fi profund afectată, pentru că ideea centralizării arhivelor este extrem de utilă demersului ştiinţific. ", a declarat Vlad Nistor, decanul Facultăţii de Istorie din cadrul Universităţii din Bucureşti.
„În măsura în care Cultele îşi doresc această arhivă, este dreptul lor să o ceară, dar acest lucru implică alţi factori: să aibă unde să o depoziteze, să aibă oameni care să se ocupe de ea, etc. Acest demers va afecta profund studirea istoriei.", a comentat şi istoricul Adrian Cioroianu.
"Aşteptăm motivarea Curţii Constituţionale şi vom stabili ce vom face , să vedem ce vom putea corecta."
Marton Arpad
vicelider al grupului UDMR
Efectele asupra patrimoniului arhivistic
Deşi retrocedarea către cultele religioase a documentelor preluate de Arhivele Statului în perioada comunistă respectă principiul proprietăţii, această iniţiativă se poate dovedi deosebit de nocivă pentru păstrarea patrimoniului arhivistic. Printre documentele preluate de stat se numără registrele confesionale, care au căpătat valoare genealogică, manuscrise ale breslelor şi alte bunuri culturale cu valoare istorică.