Analiză Cum poate fi forțat Parlamentul să voteze noul Guvern: președintele poate opri blocajul politic

Negocierile pentru formarea unui nou guvern rămân incerte, în condițiile în care niciuna dintre taberele politice nu pare să fi obținut majoritatea necesară în Parlament. În acest context, fostul președinte Traian Băsescu atrage atenția asupra unei vulnerabilități constituționale: după două încercări eșuate de învestire, Parlamentul nu are un termen clar pentru o nouă decizie, iar președintele poate, potrivit Constituției, dar nu este obligat, să dizolve Legislativul.

„Adevărul” a discutat cu Augustin Zegrean, care susține că șeful statului are instrumentele necesare pentru a debloca rapid situația. În opinia sa, problema apare atunci când președintele evită să își exercite pe deplin atribuțiile constituționale:

„Soluţia este aceasta, cele 60 de zile sunt scrise în Constituţie, dacă nu votează prima propunere, a doua tot refuz este. Nu este loc de amânare, trebuie să se pronunţe în cele 60 de zile. Tertipuri pot folosi, dar asta este numai pentru că preşedintele îi lasă. 

Pentru că dacă preşedintele va începe consultările cu liderii grupurilor parlamentare în vederea dizolvării Parlamentului o să se sperie şi or să meargă să voteze. 

Aparent, preşedintele nu are putere în Constituţie, nu este adevărat, are prea multă uneori. Unii ştiu să o folosească, alţii nu ştiu, alţii nu vor. De exemplu, domnul Iohannis nu a folosit Constituţia niciodată.”

Constituția prevede că președintele poate dizolva Parlamentul dacă, în termen de 60 de zile de la prima solicitare de învestitură, Legislativul respinge cel puțin două propuneri de guvern. Procedura poate fi declanșată doar după consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare.

Ce exemplu invocă Traian Băsescu

Traian Băsescu a invocat precedentul din 2009 pentru a explica modul în care Parlamentul poate tergiversa procesul de învestire a unui nou guvern. Atunci, o moțiune de cenzură a coincis cu finalul mandatului prezidențial, iar mecanismul constituțional privind dizolvarea Parlamentului nu mai putea fi aplicat. Constituția interzice dizolvarea Legislativului în ultimele șase luni ale mandatului prezidențial.

„Parlamentul pur şi simplu nu a pus pe ordinea de zi discuţia despre al doilea guvern. Uite aşa au stat trei luni, păi ăştia vor sta doi ani. Deci nu se va întâmpla să cadă primul guvern şi al doilea să mai fie discutat. Dacă va cădea primul guvern, al doilea nu va mai fi discutat, pentru că nu ai ce-i face Parlamentului, nu are sancţiuni şi nu are stabilit termen constituţional în cât timp să pună în dezbatere lista guvernului şi programul. Deci, dacă toată lumea aşteaptă să pună în aplicare propria Constituţie, ţara stă fără Guvern. Stăm cu un guvern căzut, care nu mai este nici măcar legitim", a argumentat Traian Băsescu, într-un interviu acordat B1TV.

Constituția interzice dizolvarea Parlamentului și în timpul stărilor excepționale. Un astfel de context a existat în 2020, când guvernul minoritar condus de Ludovic Orban a gestionat debutul pandemiei de COVID-19 și a fost învestit prin procedură de urgență, pe 14 martie 2020.

„Dacă vor să se joace se pot juca, treaba lor este să treacă acei 4 ani”

Augustin Zegrean consideră că actualele prevederi constituționale pot duce la blocaje politice prelungite dacă președintele evită să își exercite prerogativele. El susține că, într-un asemenea scenariu, responsabilitatea îi va reveni președintelui Nicușor Dan.

Fostul președinte al CCR afirmă că, dacă prima propunere de guvern cade în Parlament, șeful statului are posibilitatea să forțeze deblocarea situației prin inițierea procedurilor constituționale.

"În 2009, când preşedintele Traian Băsescu se confrunta cu această situaţie, au fost alegeri prezidențiale, a fost altă situaţie, alt context. Nu trebuie căutate exemplele negative. Aceea este o poveste când nu s-au prezentat să îl voteze pe Lucian Croitoru. Nu ai ce să le faci, dar președintele poate porni procedura pentru dizolvarea Parlamentului. Acesta este răspunsul meu şi cred că este cel corect. Să nu creadă ei că se joacă după aceea. O resping pe prima şi la a doua nu se mai prezintă la vot, se gândesc ei. 

Nu este corect, dacă vor să se joace se pot juca, treaba lor este să treacă aceia patru ani, să nu plece acasă. Pentru că dacă fac alegeri anticipate, cred că de data aceasta ar veni alţii. Dar nu este corect, preşedintele poate să iniţieze procedura”, spune fostul președinte al CCR.