Cum explica Gabriel Berca faptul că a schimbat cinci partide: „Prefer să fiu traseist decât hoţ“. DNA cere arestarea sa pentru trafic de influenţă
0Fostul ministru de Interne Gabriel Berca, reţinut ieri de DNA pentru trafic de influenţă, spunea, în urmă cu aproape două luni, pentru „Adevărul“, că nu se teme că ar putea pierde la capitoul credibilitate pentur că a schimbat cinci partide politice, bazându-se pe faptul că în politică există o categorie mult mai rea decât traseiştii, şi anume penalii. „Prefer să fiu traseist decât hoţ“, spunea Berca.
În total, prin cinci partide politice a trecut Gabriel Berca, patru dintre ele numai în ultimii trei ani, iar de două ori a încercat la PNL. Fostul ministru de Interne nu se teme că ar putea pierde la capitolul credibilitate, odată cu multitudinea transferurilor politice pe care le-a experimentat, pentru că se bazează pe faptul că în politică există o categorie şi mai rea decât traseiştii, şi anume penalii.
„Este un risc pe care mi l-am asumat. Dar acolo unde oamenii nu sunt de calitate, ideologia dispare. Uitaţi-vă câţi foşti pesedişti sunt acum în PNL şi dictează. Faptul că am trecut prin mai multe partide nu înseamnă că sunt mai puţin credibil decât cei cercetaţi penal care sunt într-un singur partid de 20 de ani. Prefer să fiu traseist decât hoţ“, a explicat Berca. La observaţia că anul viitor este posibil să fie alături de PSD în campanie, Berca, un critic vechi al politicii social-democrate, a spus: „Este posibil“.
UNPR, partidul lui Gabriel Oprea, a anunţat, în 2 iunie, înscrierea în partid a lui Gabriel Berca, fost ministru de Interne din timpul guvernării MRU. Apoi, Gabriel Berca a fost consilier prezidenţial al preşedintelui Traian Băsescu, de care a fost legat politic o bună bucată de vreme. Prin decizia de a se alătura UNPR, partid aflat la Putere alături de PSD, Gabriel Berca atinge un record în politică, acela de a fi unul dintre politicienii care a trecut prin cele mai multe partide politice, cu doctrine şi viziuni complet diferite.
Cinci carnete de partid a adunat Gabriel Berca de-a lungul carierei sale politice. Să le luăm pe rând. Traseul său politic a început spre sfârşitul anilor 90 în Alianţa pentru România (ApR) a lui Teodor Meleşcanu. „A fost o perioadă în care am fost şi în ApR, până a fuzionat cu PNL“, spunea Berca, pentru „Adevărul“.
Sub umbrela PNL, Gabriel Berca a fost, pe rând, prefect de Bacău, şef al Secretariatului General al Guvernului în Cabinetul Tăriceanu şi senator în Parlamentul României. S-a despărţit de PNL pentru a trece în barca PDL, care l-a recompensat cu funcţia de ministru de Interne, unul dintre cele mai importante portofolii din Guvern, ocupat în prezent de actualul său şef de partid. Pentru un an de zile, Gabriel Berca a fost şi consilierul prezidenţial al fostului preşedinte Traian Băsescu, pe care l-a urmat în noul proiect PMP, dându-şi, astfel, demisia din PDL.
„PNL - partid răvăşit“
Văzând că PMP se scufundă încet-încet, Gabriel Berca a încercat să bată, din nou, la porţile foştilor colegi liberali, anunţând chiar că s-a înscris în PNL. „Am crezut foarte mult în PMP, dar nu mai există leadership acolo. Proiectul a pornit într-un fel şi apoi a luat-o pe o cale pe care nu mi-am dorit-o“, a explicat Berca plecarea din PMP.
Câteva zile mai târziu, Alina Gorghiu a infirmat faptul că Berca a revenit în PNL. Acum, Berca spune că de fapt nu a mai dorit să se reîntoarcă în PNL din cauza „lipsei de viziune politică“. „Am avut o intenţie să mă duc către foştii mei colegi, dar mi-am dat seama că este un partid răvăşit. Sunt tot felul de interese acolo. La Bacău, este o lipsă de viziune politică a PNL şi o lipsă de coordonare. În UNPR există o disciplină şi o rigoare“, a mai arătat fostul ministru de Interne.
DNA cere arestarea lui Berca
Gabriel Berca a fost reţinut, ieri, pentru 24 de ore de procurorii DNA, fiind acuzat de trafic de influenţă. Acesta va fi dus vineri la Curtea de Apel Bacău cu propunerea de arestare preventivă pentru 30 de zile.
Potrivit DNA, în perioada aprilie 2010 - ianuarie 2012, Gabriel Berca, prin intermediul lui Mihai Banu, „ar fi pretins şi primit, atât pentru sine cât şi pentru partidul din care făcea parte (PDL - n.r.), de la un om de afaceri, în mai multe tranşe, suma totală de 185.000 de euro pentru ca, în calitate de senator în Parlamentul României şi preşedinte al organizaţiei judeţene Bacău a unui partid politic, să-şi folosească influenţa personală pe lângă membri ai Guvernului României, în vederea alocării unei sume de bani către o primărie de pe raza judeţului Bacău.
Anchetatorii precizează că această sumă de bani ar fi fost necesară pentru achitarea unor lucrări de construcţie, în valoare de aproximativ 5,6 milioane de lei, executate de firma omului de afaceri în beneficiul unităţii administrativ-teritoriale.