Cum explică CCR neconstituționalitatea Legii prin care personalul ANI primea un spor la salariu de 25%
0Judecătorii Curții Constituționale au explicat neconstituționalitatea legii prin încălcarea principiului bicameralismului și introducerea unor noi prevederi, în forul decizional, Camera Deputaților, care privește oferirea unui spor pentru o altă categorie profesională, fiind vorba de personalul ANI.
Potrivit motivării judecătorilor CCR, amendamentele introduse în Camera Deputaților, for decizional în cazul legii declarate neconstituționale în luna mai, „priveau introducerea unei noi dispoziții legale la anexa nr.VIII la Legea-cadru nr.153/2017 prin care se acorda un spor de suprasolicitare neuropsihică personalului din cadrul Agenției Naționale de Integritate”.
Legea a fost declarată neconstituțională ca urmare a sesizării mai multor membrii USR și neafiliați ai Parlamentului, cu privire la faptul că „diferențele de conținut și formă dintre legea propusă de inițiatori și legea adoptată de Camera Deputaților sunt de natură să aducă atingere prevederilor art.61 alin.(1) și art.75 din Constituție, care consacră principiul bicameralismului”.
Astfel, judecătorii CCR explică faptul că, „aportat la cauza de faţă, Curtea constată că Legea pentru modificarea anexei nr.I la Legea-cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în forma dezbătută și adoptată de Senat, în calitate de Cameră de reflecție, a avut în vedere introducerea unei prevederi care, așa cum reiese din expunerea de motive, privea reglementarea salarizării pentru o funcție din învățământ nou-introdusă”, fiind vorba de funcția de director de extensie universitară.
În timp ce „reglementarea apare astfel ca fiind necesară pentru asigurarea dreptului la salariu al persoanelor care exercită această funcție, drept ce constituie o componentă a dreptului fundamental la muncă”, >>modificările introduse în cuprinsul Legii pentru modificarea anexei nr.I a Legii-cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice (...) se referă la acordarea unui spor pentru o altă categorie profesională, respectiv personalul din cadrul Agenției Naționale de Integritate, prevăzută într-o anexă distinctă a Legii-cadru nr.153/2017, respectiv în anexa nr.VIII care reglementează salarizarea pentru Familia ocupaţională de funcţii bugetare „Administraţie”<<.
„Astfel, această completare apare, în acest context, ca o inițiativă exclusivă a Camerei decizionale, care nu se circumscrie obiectului de reglementare avut în vedere de Camera de reflecție ce vizează, în mod strict, necesitatea asigurării dreptului la salariu pentru persoanele care ocupă o anumită funcție în învățământ”, concluzionează judecătorii CCR, arătând totodată că, „din contră, fără a fi justificată necesitatea ori existența unei legături cu obiectul de reglementare, Camera decizională a reglementat în sensul acordării unor sporuri pentru o categorie profesională distinctă”.
„O asemenea diferență între cele două forme ale legii criticate privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice este apreciată ca fiind majoră și implică o configurație semnificativ diferită a legii faţă de forma adoptată în Camera de reflecţie”, a mai arătat CCR.