Analiză Cum este văzută reforma AEP care presupune concedieri masive, noi legi pentru partide și reguli dure pentru publicitatea politică

Reducerea de personal de la Autoritatea Electorală Permanentă ridică semne de întrebare privind capacitatea instituției de a gestiona corect procesele electorale și de a controla finanțarea politică. În același timp, reforma amplă a legislației electorale, anunțată de AEP și estimată pentru 2030, este considerată necesară, dar dificil de realizat fără susținere politică solidă și consultare publică extinsă. Președintele AEP (Autoritatea Electorală Permanentă) a prezentat marți, 19 mai, în Parlament, planurile pentru viitorul apropiat, care, pe lângă restructurarea instituției, implică și noi legi pentru partidele politice.

Ce anunță AEP pentru partidele politice?

Restructurarea este doar parte din programul AEP pentru anul acesta. Potrivit lui Adrian Țuțuianu, președintele AEP, un pachet de legi legate de procesul electoral este stringent și având în vedere adaptarea la legislația europeană care este deja în vigoare.

„Am scris tuturor partidelor politice, am transmis un document cu învățăminte din anii electorali 2024–2025, o analiză a cadrului normativ existent și ne propunem:

• o nouă lege de organizare și funcționare a AEP, la care lucrăm;
• o nouă lege a partidelor politice, la care lucrăm;
• o lege privind aplicarea și asigurarea respectării prevederilor Regulamentului (UE) 2024/900 privind publicitatea politică, pentru care proiectul normativ este aproape finalizat;
• modificarea într-o manieră importantă a legii privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale;
• iar în toamnă, prezentarea unui proiect de Cod electoral.”, a declarat șeful AEP, marți în Parlament. 

Reorganizarea Autorității Electorale Permanente (AEP) a fost demarată sub conducerea președintelui Adrian Țuțuianu și vizează o structură mai eficientă. Proiectul, actualizat în aprilie 2026, face parte dintr-un plan strategic de acțiune și include reforma cadrului legislativ electoral.

„Explicația pentru această tăiere este legată și de această logică. Un rol relativ divers, pentru că se ocupă și parțial de registrul electoral, parțial și de verificarea finanțării politice. Au rolul cel mai important în timpul campaniilor electorale, când ajută inclusiv la organizarea procesului. E greu să zic din afară exact care va fi impactul, până ne și lovim de primul proces electoral, să vedem dacă aceste reduceri sunt de bun augur sau nu”, a declarat pentru „Adevărul” Septimius Pârvu, coordonatorul platformei Expert Forum.

Reorganizarea este doar o parte a procesului de reforme propus de președintele AEP.

„Sigur, cred că tot timpul introducerea unor angajări competitive, transparente, este de bun augur aici și noi am susținut tot timpul chestiunea asta. Dar cred că în momentul acesta este destul de greu, sau cel puțin mie mi-e destul de greu, să văd ce efecte va avea în practică. Da, probabil nu toată lumea își justifica activitatea, dar să vedem dacă reducerea asta nu va afecta buna funcționare a instituției.”, arată Septimius Pârvu.

Va fi un șoc pentru partide sau e vorba numai de o adaptare la legislația europeană?

Septimius Pârvu consideră că, după rundele de alegeri din ultimii doi ani, legislația are nevoie de îmbunătățiri, și nu la nivelul unor nuanțe. Pe lângă adaptarea la legislația europeană, România are multe alte carențe în codul electoral care trebuie corectate.

„Cred că este o combinație, pentru că sunt chestiuni care sunt solicitate sau sunt un rezultat al intrării în vigoare a Regulamentului european 900/2024 privind publicitatea politică și este necesară o lege pentru a pune în acord, cumva, cadrul european. Regulamentele se aplică oricum, dar ai nevoie, nu știu, de exemplu, să reglementezi ce instituție se ocupă de monitorizare, cine dă amenzi, chestiuni de genul ăsta. Deci asta, de voie, de nevoie, oricum trebuia să o facem și cred că trebuia să o facem chiar mai de mult, pentru că regulamentul a intrat în vigoare în octombrie.

Dar, dincolo de chestiunea asta, și sigur că e una foarte importantă, pentru că ce ne-a lovit în ultimii doi ani ține foarte mult și de publicitatea politică și de modul în care au plătit unii și alții campaniile electorale, promovarea pentru campanii electorale. 

Cred că unele teme trebuie rezolvate cât mai repede. Acum, sigur, este foarte mult să te apuci și de finanțare, să te apuci și de cod electoral, și de legea partidelor, și de legile electorale, mă rog, asta în ideea că vrei să ai un cod electoral.”, mai precizează expertul.

„Orice actor politic va trebui să publice un marcaj”

Acesta spune că prioritatea ar fi finanțarea politică, pentru că regulile nu sunt clare, sunt învechite, iar transparența este limitată.

„Vă dau un singur exemplu: faptul că noi nu știm, de fapt, cine finanțează campaniile electorale. Noi, ca observator extern, ca public, nu știm de unde vin banii, cine a dat împrumuturi la partide și așa mai departe. Deși statul, de exemplu, a rambursat un miliard și ceva în 2024, plus rambursări din campanii. Nu mai zic de subvenții, care e o poveste lungă, știți și dumneavoastră, foarte sensibilă politic.

Ea ar trebui să se mai rezolve parțial prin Regulamentul 900, pentru că, practic, orice actor politic care face publicitate politică, adică cine promovează un partid, un candidat, o cauză politică, va trebui să publice un marcaj și câteva informații despre campania respectivă. Ar trebui să avem niște raportări pe beneficiarii contractelor.

Este o lege care a mai fost, a mai existat o inițiativă care a fost începută în 2022, un proiect care avea câteva reglementări foarte bune și care cred că ar fi ajutat. Dar, din păcate, a murit în Camera Deputaților, cred că în 2023."

Expertul avertizează însă că s-ar putea să nu existe susținere politică.

„Pentru genul ăsta de modificări, ai nevoie de o înțelegere politică solidă, pentru că, totuși, nu vorbim de „mai luăm un pic la pilă” pe la colțuri legislația, mai schimbăm trei virgule. Adică mie mi se pare că trebuie să facem un șantier mai serios. Și atunci, dacă nu ai o înțelegere politică și nu ai o susținere politică, AEP, care totuși nu are drept de inițiativă legislativă, sigur, poate scrie niște proiecte, le poate prelua Guvernul, le pot prelua parlamentarii.

Plus că trebuie să luăm și legislația privind referendumul, care este o lege din 2000 absolut expirată, care are niște reglementări ce nu mai sunt la zi. Să nu uităm că, după anularea alegerilor, nu s-a întâmplat nimic cu concluziile. A existat un raport al Comisiei de la Veneția privind rolul curților constituționale în anularea alegerilor.

Acea decizie a Curții și așteptarea era ca cineva să pună mâna pe proiectele acelea și să introducă niște reglementări, astfel încât să nu mai ajungem în contextul în care îți intră un candidat precum Călin Georgescu în cursă și nu ai ce face cu el. Adică te uiți frumos cum arată o campanie vizibil ilegală și tu nu ai ce să-i faci.” arată el. 

Potrivit recomandărilor internaționale și ale Comisiei de la Veneția, elementele fundamentale ale legislației electorale, precum durata mandatelor, modul de constituire a comisiilor electorale și delimitarea circumscripțiilor, nu ar trebui modificate cu mai puțin de un an înainte de alegeri, ceea ce face ca anul 2027 să fie termenul-limită pentru eventuale schimbări înaintea scrutinului din 2028; în acest context, procesul de reformă este considerat unul complex, după ce intervalul dintre alegerile din 2020 și 2024, când astfel de modificări puteau fi adoptate în condiții mai puțin presante, a trecut fără schimbări majore.