Consiliul General al Capitalei a respins din nou Muzeul Holocaustului. Ce partide au votat împotrivă

Consiliul General al Capitalei s-a opus din nou ca o clădire de pe Lipscani să fie transformată în Muzeul Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului în România. PSD şi PNL au votat pentru, USR şi PMP au votat divizat, în timp ce ALDE s-a abţinut, însă abţinerile au cântărit cât un vot împotrivă. Potrivit unor surse politice, viceprimarul Capitalei, Tomniţa Florescu, s-a opus din răsputeri muzeului. Un nou vot ar putea fi dat în mai.

La şedinţa de marţi a Consiliului General, au fost 48 consilieri prezenti. Proiectul a întrunit doar 34 de voturi pentru, în condiţiile în care erau necsare 36 de voturi favorabile.
Situaţia votului: 34 de voturi pentru, 2 impotriva, 12 abtineri si 7 absenti

• PSD:  din 24 consilieri, 24 au votat pentru.
• PNL:   din 8 consilieri, 6 au votat pentru, 2 absenti.
• ALDE: din 4 consilieri, 4 s-au abtinut.
• PMP:  din 4 consilieri, 2 au votat pentru, 2 s-au abtinut.
• USR:  din 15 consilieri, 2 pentru, 6 s-au abtinut, 2 impotriva, 5 absenti.

Într-un interviu pentru „Adevărul“ acordat în urmă cu lună, Radu Ioanid, director în cadrul Muzeului Holocaustului din Washington, susţinea că viceprimarul Capitalei Tomniţa Florescu (ALDE) „a început o campanie deliberată, apăsând pe foarte mute pârghii, unele chiar de natură imobiliară, încercând să ofere în schimb alte clădiri Institutului Wiesel“. Şi în urmă cu o lună tot două voturi au lipsit ca proiectul să fie adoptat. 

Ce spunea Radu Ioanid în luna martie:

Adevarul: În urmă cu un an şi jumătate, era aceeaşi majoritate în Consiliul General. De ce nu a trecut o nouă hotărâre la vot?
Radu Ioanid: Între timp, doamna viceprimar Tomniţa Florescu, de la ALDE, a început o campanie deliberată, apăsând pe foarte mute pârghii, unele chiar de natură imobiliară, încercând să ofere în schimb alte clădiri Institutului Wiesel, dar nu cea din centru.

Clădirea din centru e vizată de mafia imobiliară?
Îmi este greu să spun. Am avut nişte indicii în acest sens, dar nu vreau să elaborez, pentru că nu am dovezi foarte clare.

Cu domnul Tăriceanu, şeful politic al doamnei Florescu, aţi vorbit?
Atitudinea domnului Tăriceanu a fost absolut favorabilă, chiar de mare simpatie. Cred că aici avem de a face cu un caz de subordonare al doamnei viceprimar. Doamna Florescu s-a solidarizat public cu oamenii care au dat în judecată primăria, mulţumindu-le pentru iniţiativă. Eu nu pot să exprim decât stupefacţie.

Au lipsit două voturi ca hotărârea să fie adoptată. Cum vă explicaţi eşecul, din moment ce PSD şi PNL au votat pentru?
Trebuie să le mulţumim consilierilor generali care au votat în favoarea acestei decizii. A contat această aserţiune, că evreii nu au ce căuta în mijlocul oraşului. Este o afirmaţie cu tentă antisemită, fie că cel care a făcut-o, viceprimarul, îşi dă sau nu seama.

Totuşi, nu e cam mult spus că a fost o poziţie antisemită?
Dacă nu ar fi fost această afirmaţie, că Muzeul Holocaustului nu are ce căuta pe una dintre străzile cele mai importante din Bucureşti, n-aş fi îndrăznit să fac această afirmaţie. Este vorba de dorinţa de a ghetoiza acest muzeu, de a-l trimite într-o zonă care nu e accesibilă.

Nu credeţi că a fost vorba mai degrabă de nepăsare decât de antisemitism?
A fost şi nepăsare, dar şi o doză serioasă de primitivism. Rezultatul votului a fost: evreii la periferie! Acest proiect a fost aruncat înapoi cu un an şi jumătate prin inconştienţa şi primitivismul unor consilieri generali.