Concluziile Adunării Parlamentare NATO: „Informaţia a devenit o armă“. Ce rezoluţii au fost adoptate
0Implicarea României în acţiunile NATO şi alocarea a 2% din PIB pentru Apărare au fost date ca exemplu pozitiv în Alianţă. Şase rezoluţii privind securitatea NATO au fost adoptate, printre care şi una care admite că informaţia şi manipularea au devenit arme.
România a fost apreciată de aleşii din statele membre NATO, prezenţi la Bucureşti pentru Adunarea Parlamentară a Alianţei, fiind subliniat faptul că e printre puţinele ţări care au decis alocarea a 2% din PIB pentru Apărare, dar şi că participă în numeroase misiuni militare.
Secretarul General al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, a afirmat, în cadrul sesiunii plenare a Adunării Parlamentare a NATO de la Bucureşti, că România este importantă prin contribuţiile sale în Afganistan şi Kosovo, dar şi prin găzduirea scutului antirachetă. În acelaşi timp, acesta a subliniat că, din 2015 până în prezent, statele membre ale Alianţei şi-au crescut bugetele alocate apărării, urmând ca şi România să facă acest lucru anul acesta. „România este importantă în foarte multe privinţe, prin contribuţia ei la misiunile din Afganistan şi Kosovo, ca gazdă a sistemului nostru de apărare balistică prezent aici şi pentru că doreşte să cheltuiască 2% din PIB pentru apărare“, a declarat Stoltenberg.
În ceea ce priveşte securitatea din partea est şi sud-est a Europei, secretarul general al NATO a avut un mesaj prin care a asigurat Rusia că trupele Alianţei şi armele acesteia nu sunt ofensive, ci defensive. „NATO nu doreşte un război rece. Acţiunile noastre sunt făcute să prevină, nu să creeze conflicte“, a subliniat Stoltenberg. La rândul său, preşedintele Adunării Parlamentare a NATO, Paolo Alli, susţine că România e „unul dintre cei mai importanţi parteneri ai NATO şi ai siguranţei euroatlantice“, fiind implicată atât în misiuni militare, cât şi prin banii alocaţi Apărării.
Avertismentul pentru Rusia
Şeful statului, Klaus Iohannis, a marşat pe aceeaşi idee a disciplinei României când vine vorba de banii alocaţi pentru Apărare, 2% din PIB, conform angajamentelor luate încă de la Summitul din Ţara Galilor, din 2014. „Din acest procentaj, fondurile destinate achiziţiilor majore de echipamente militare în 2017 ajung aproape la 40%“, a precizat Klaus Iohannis, punctând că ţara noastră participă la consolidarea prezenţei aliate în flancul estic, atât în zona Mării Negre, cât şi în Polonia. Totodată, preşedintele României a avut un mesaj referitor la Rusia şi descurajarea acesteia în a mai avea acţiuni agresive. „Scopul nostru este pacea, nu războiul. NATO nu caută confruntarea şi nu este o ameninţare pentru Rusia, aşa cum a arătat Alianţa şi la Varşovia. Însă, în relaţia cu Rusia este nevoie de o strategie aliată cuprinzătoare şi coerentă pe termen lung. Ea trebuie să includă dialogul, dar de pe o poziţie puternică de apărare şi descurajare“, a conchis Iohannis. Liviu Dragnea, lider PSD şi preşedinte al Camerei Deputaţilor, a subliniat că România, prin pactul încheiat între partidele politice principale, a alocat resursele bugetare necesare Apărării, „aşa cum puţine state au făcut-o“. Acesta a punctat un aspect important: apărarea maritimă. „Este necesar să nu uităm ceea ce este în primul rând Marea Neagră: o mare. Se impune deci adecvarea şi a mijloacelor maritime de apărare“, a precizat preşedintele social-democrat.
Importanţa Mării Negre, recunoscută printr-o rezoluţie
Aleşii din statele membre NATO au adoptat şi şase rezoluţii pe diferite probleme de securitate ale Alianţei. Una dintre rezoluţiie adoptate este cea privind „Stabilitatea şi securitatea în zona Mării Negre“, în care se recunoaşte importanţa regiunii Mării Negre şi are loc „condamnarea Rusiei pentru anexarea ilegală a Crimeii şi continua agresariune împotriva Ucrainei“, precum şi ocuparea ilegală a Abhaziei şi a mai multor regiuni din Oseţia de Sud de către Rusia. Nu în ultimul rând, în această rezoluţie parlamentarii se declară îngrijoraţi de „starea democraţiei, respectarea drepturilor omului, libertatea presei şi respectarea statului de drept în părţi ale regiunii, ceea ce afectează stabilitatea regională“.
O altă rezoluţie adoptată a fost cea referitoare la „transformarea informaţiei în armă“, prin care se recomandă înfiinţarea unei instituţii speciale, care să răspundă de identificarea atacurilor de dezinformare şi să le contracareze. „Este un lucru important, deşi trebuie să fim realişti şi să recunoaştem că nu putem să contracarăm toate aceste informaţii false cu arma adevărului. Va trebui să aplicăm măsuri restrictive, înlăturarea conţinutului şi o listă neagră a diferitelor conturi. Va trebui să ne adaptăm rapid, să încorporăm aspectele de mass-media în formarea personalului militar“, a declarat Jane Cordy (Canada), raportorul pentru această rezoluţie.