Comisia de la Veneţia şi CCR, următoarele destinaţii pentru noua Constituţie

Proiectul de revizuire a Constituţiei va ajunge pe masa Comisiei de la Veneţia, dar şi pe masa judecătorilor CCR, care vor decide dacă parlamentarii au respectat normele constituţionale atunci când au operat modificările.

Scenariul pus la cale de USL presupune că textul propunerii de revizuire a Constituţiei va primi undă verde, până în luna mai, din partea Comisiei de la Veneţia, a Consiliului Legislativ şi a Curţii Constituţionale. 
Criticile aduse modificărilor constituţionale urmează să fie luate în discuţie la 27 ianuarie, când forul parlamentar prezidat de Crin Antonescu îşi va relua activitatea. A doua variantă a textului va fi apoi  trimisă Comisiei de la Veneţia. În perioada 21-22 martie, Comisia de la Veneţia va avea o sesiune la care se aşteaptă un vot asupra raportului privind proiectul de revizuire a Constituţiei României, iar forma finală a proiectului, însoţită de recomandări, va fi trimisă Parlamentului român.

Proiectul  de revizuire va ajunge apoi şi la Curtea Constituţională, care va da o recomandare  în termen de 10 zile. Noul proiect va ajunge din nou pe masa Parlamentului, pentru adoptare, apoi, din oficiu, din nou pe masa judecătorilor CCR, care au la dispoziţie cinci zile pentru a formula o decizie obligatorie prin care să stabilească dacă proiectul de revizuire depăşeşte sau nu limitele constituţionale ale revizuirii.

Constituţia lui Crin, criticată
Textul propunerii legislative de revizuire a Constituţiei a stârnit controverse în 2013, după ce Consiliul Legislativ şi Comisia de la Veneţia au scos la iveală slăbiciunile acesteia. Consiliul Legislativ a subliniat că preşedintele nu mai e parte a puterii executive şi a avertizat că acest statut nu poate fi pierdut.„Semnalăm că în enumerarea autorităţilor care reprezintă puterea executivă nu se regăseşte şi şeful statului“, se arată în avizul CL. De asemenea, este criticat şi faptul că cetăţenii pierd dreptul de a iniţia referendumuri de modificare a Constituţiei.

La rândul lor, membrii Comisiei de la Veneţia au criticat articolele prin care Parlamentul a căpătat puteri nelimitate şi au cerut reformularea articolului 61 din noua Constituţie care stipulează că Legislativul este „organul reprezentativ al poporului român, forul suprem de dezbatere şi de decizie al naţiunii şi unica autoritate legiuitoare a ţării“. Obiecţia se referea la prezenţa sintagmei „de decizie”, prin care Parlamentul şi-ar putea aroga puterea de a tranşa chestiuni care nu sunt în puterea sa de decizie.

De asemenea, Comisia de la Veneţia a opinat că mandatul şefului CSM ar trebui să fie mai mare de un an de zile şi  a argumentat că implementarea unui proiect , de către şeful CSM, ar dura  doi sau trei ani de zile.

O altă obiecţie vizează faptul că preşedintele nu mai poate dizolva Parlamentul, dacă aleşii înşişi refuză asta. Mai exact, la articolul 89 din Constituţie, ar urma să fie introdus un altul, care să stipuleze că „Preşedintele României poate dizolva Parlamentul dacă o hotărâre în acest sens este adoptată cu votul a două treimi dintre membrii fiecărei Camere”.

Rolul preşedintelui, decorativ
In forma actuală a propunerii legislative, membrii forului parlamentar au redus semnificativ atribuţiile preşedintelui. Astfel, unul dintre articolele modificate stipulează faptul că preşedintele nu poate refuza propunerea premierului de revocare şi numire a unor membri ai Guvernului.

Citeşte şi:

Cristian Preda: „Vreau o listă Traian Băsescu la europarlamentare”

Gâlceava din USL dezbină PNL