Ce se schimbă în Legea votului prin corespondenţă
0Guvernul Cioloş va relaxa condiţiile prin care pot fi deschise secţii de vot în străinătate, după cum arată ordonanţa de urgenţă obţinută de „Adevărul“
La începutul lunii septembrie, când Parlamentul îşi va relua activitatea, Guvernul va modifica prin ordonanţă de urgenţă Legea alegerilor parlamentare, mai exact articolele referitoare la înfiinţarea secţiilor de vot din străinătate. Formularea actuală din lege nu numai că nu oferă Executivului o baza legală de a deschide noi secţii de vot, dar mai şi descurajează diaspora să iasă la urne.
Din punct de vedere locativ, Guvernul poate deschide secţii de vot peste graniţe în ambasade, consulate sau institute culturale. Însă aceste secţii, pe care putem să le numim tradiţionale, pot servi doar românilor ce trăiesc în oraşe mari din străinătate, acolo unde există amabsade sau consulate. Dar, să presupunem că într-un oraş din Spania există o comunitate de câteva sute sau mii de români. Însă, în acel oraş, nu există nici ambasadă, nici consulat, nici institut cultural, toate acestea fiind la o distanţă considerabilă. Cum votează acei români? Tocmai ca să nu fie puşi pe drumuri, legea permite Guvernul ia legătura cu Primăria din acel oraş, care pune la dispoziţie un imobil pentru deschiderea unei secţii de vot. Putem să le numim secţii speciale. Însă aici intervine prima hibă legislativă.
Mica „şopârlă“ din lege
În toamna anului trecut, PSD şi PNL au bătut palma pe Legea votului prin corespondenţă şi au pus o condiţie pentru deschiderea secţiilor speciale în diaspora: să existe cel puţin 100 de alegători care să solicite acest lucru. „În afara secţiilor de votare prevăzute la alin. 1 (ambasdade, consulate, institute culturale –n.r.) se organizează una sau mai multe secţii de votare, pentru localităţile sau grupurile de localităţi în care îşi au domiciliul sau reşedinţa, conform Registrului Electoral, cel puţin 100 de alegători“, arată articolul 23 alineatul 3 din lege. Pe scurt, Guvernul poate deschide secţii de vot în comunităţile mici de români numai dacă există cel puţin 100 de oameni care se înscriu în Registrul Electoral. Or, tocmai aici e hiba: din cauza birocraţiei, românii din străinătate nu s-au înscris în Registrul Electoral. Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a anunţat că există doar 5.481 cereri de înscriere în Registrul Electoral depuse de alegătorii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate.
Doar 5.481, în condiţiile în care sunt peste 3 milioane de români cu drept de vot în afara graniţelor. În plus, surse din Ministerul de Externe au povestit pentru „Adevărul“ că doar într-o singură comunitate de români din străinătate au fost depuse 100 de cereri pentru deschiderea unei secţii speciale. Aşadar, după formularea actuală a legii, pe lângă secţiile deschise la ambasade şi consulate, Guvernul n-ar mai putea deschide şi alte secţii de vot în diaspora, aşadar, românii plecaţi peste graniţe ar fi din nou puşi în situaţia de a nu-şi exercita dreptul electoral. „Lipsa de acţiune din partea Guvernului ar perpetua o situaţie de fapt care ar conduce la îngrădiri grave şi nejustificate ale dreptului constituţional de a alege, ceea ce ar fi complet inacceptabil“, susţine Guvernul în expunerea de motive a ordonanţei.
Ca să corecteze această piedică, ordonanţa de urgenţă pregătită de Dacian Cioloş va da dreptul Guvernului de a deschide secţii speciale acolo unde ştie că există comunităţi importante de români, chiar dacă aceştia nu s-au înscris în Registrul Electoral. „Pe lângă secţiile de votare de pe lângă misiunile diplomatice pot fi organizate, cu acordul autorităţilor din ţara respectivă, secţii de votare şi în alte localităţi decât cele în care îşi au sediul misiunile diplomatice sau oficiile consulare. Decizia de organizare a acestor secţii revine Autorităţii Electorale Permanente, la propunerea Ministerului Afacerilor Externe“, arată textul ordonanţei obţinut de „Adevărul“. În plus, Guvernul va deschide în continuare secţii de vot acolo unde vor exista cel puţin 100 de solicitări.
Înscrieri prin e-mail
Guvernul va simplifica şi procedura de înscriere în Registrul Electoral, mult birocratizată. În acest moment, un român din străinătate, pentru a se înscrie în Registrul Electoral, trebuie să facă un drum la ambasadă sau la consulat pentru a duce nelipsita copie de pe buletin: „Cei cu domiciliul în străinătate se pot înscrie în Registrul Electoral în baza unei cereri scrise, datate şi semnate, cuprinzând numele, prenumele, codul numeric personal, însoţită de o copie a actului de identitate şi o copie a documentului care dovedeşte reşedinţa, eliberat de autorităţile străine, sau a paşaportului, cu menţionarea statului de domiciliu“, spune acum legea. Guvernul le va oferi posibilitatea românilor de peste graniţe să-şi scaneze documentele şi să le trimită prin mail la ambasade sau consulate ca să se înscrie în Registrul Electoral.